Deși există o lege adoptată în 2023 pentru sprijinirea românilor din diaspora, lipsa fondurilor și a personalului suficient face ca efectele să nu fie resimțite nici azi de comunitățile din afara granițelor, avertizează europarlamentarul Gheorghe Cârciu.
Gheorghe Cârciu, europarlamentar PSD, a fost invitatul jurnalistului Bogdan Chirieac la DC NEWS. Discuția a abordat temele esențiale legate de viziunea actualului Guvern privind sprijinul pentru diaspora românească, dar și direcțiile strategice ale României în contextul instituțiilor europene.
Deși din 2023 există o lege specială pentru înființarea unui cadru instituțional solid al Departamentului Românilor de Pretutindeni – inclusiv 10 centre comunitare dedicate românilor din afara granițelor – realitatea din teren este mult diferită. Bugetele alocate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni sunt în continuă scădere de la an la an: de la aproximativ 200 de milioane de lei în 2023, s-a ajuns la o estimare de 150-160 de milioane pentru 2025, avertizează europarlamentarul Gheorghe Cârciu.
În plus, potrivit acestuia, personalul angajat este cu mult sub necesar – doar 50-55 de angajați implementează anual peste 500 de proiecte. Acest deficit de resurse și sprijin face ca legea adoptată în 2023 să nu fi fost încă resimțită cu adevărat de milioanele de români din diaspora.
„Ar avea nevoie de mai mult personal ca să poată să se implice mai mult”
Bogdan Chirieac: „Până la urmă, ce buget avea departamentul anul trecut?”
Gheorghe Cârciu: „În 2023 bugetul era de 200 de milioane de lei. În 2024 era puțin sub 200 de milioane, pentru că a apărut criza. În 2025 mai puțin, undeva la 150-160 de milioane.”
Bogdan Chirieac: „Adică 30 de milioane de euro pentru 6 sau 8 milioane de români.”
Gheorghe Cârciu: „Din care 10 milioane de euro se duc în fiecare an pentru românii din Ucraina.”
Bogdan Chirieac: „Ei au nevoie separat, deci bugetul este și mai mic.”
Gheorghe Cârciu: „Da. Când am ajuns la departament, atunci bugetul era de 13 milioane de lei. Doar atât.”
Bogdan Chirieac: „Atunci probabil că nu prea existau școli în limba română, cu profesorii plătiți cum trebuie.”
Gheorghe Cârciu: „Existau, dar erau foarte puține. Exista deja o relație a departamentului cu românii din afara granițelor. Știți, în general relația e bazată pe dialog. Dialogul real este atunci când cel puternic din dialog îl sprijină pe cel cu nevoi. Așa privesc eu dialogul și cred că așa îl privește orice om normal în speța asta. Știți câți angajați are departamentul?”
Bogdan Chirieac: „Nu.”
Gheorghe Cârciu: „Are o organigramă de 83 de persoane cu totul. Cu tot cu secretar de stat, cabinet, absolut tot. Așa e organigrama. Totuși, astăzi implementează doar între 50-55 de persoane. Ei implementează 500 de proiecte anual. Deci, când vorbim de 50 de persoane, vorbim și de planuri juridice, economice, proiecte diverse, tot timpul.”
Bogdan Chirieac: „Deci nu este o schemă umflată, din punctul acesta de vedere.”
Gheorghe Cârciu: „Ar avea nevoie de mai mult personal ca să poată să se implice mai mult în relația cu România în afara granițelor. Există o lege deja făcută, promulgată de președintele României, care trebuie implementată pentru înființarea a 10 centre comunitare, cu până la 7 consilieri fiecare centru, în funcție de țară și de comunitate, care să-i reprezinte pe români în țara cu pricina. Deocamdată discuția este doar pe țările europene.”
Bogdan Chirieac: „Ideea vine ca drepturile românilor să fie respectate.”
Gheorghe Cârciu: „Bineînțeles! Este ceva în genul unui consulat, dar care nu se ocupă de pașapoarte și buletine, ci se ocupă de drepturile românilor. Legea există din 2023, dar românii din diaspora încă nu au apucat să o resimtă cu adevărat.”
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
