Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Municipiului București pentru alegerile din 7 decembrie 2025, a adoptat o strategie de campanie neobișnuită. Politicianul a vizitat mai multe localități din județul Ilfov, inclusiv Popești-Leordeni, Bragadiru și Chiajna, și a criticat administrațiile locale pentru ceea ce el numește „urbanism dezastruos”.
În postările sale pe Facebook, candidatul USR a denunțat ceea ce el consideră a fi „mafia imobiliară PSD” care ar împiedica dezvoltarea coerentă a acestor comunități.
Conceptul de „metropolă integrată”
Drulă vorbește frecvent despre ideea de „integrare a metropolei”, propunând ca Bucureștiul și localitățile învecinate să devină o entitate administrativă unitară. „Singura soluție este să integrăm metropola”, a declarat candidatul, susținând că împărțirea actuală dintre Capitală și Ilfov ar fi o moștenire „ceaușistă” menținută în interesul „clanurilor imobiliare”. În această viziune, primăria ar urma să coordoneze un sistem comun de transport, incluzând trenuri urbane, metrou extins, autobuze cu benzi dedicate și drumuri radiale. Drulă mai propune și o „viziune urbanistică pentru oameni”, cu grădinițe, școli și parcuri în fiecare cartier al „metropolei unite”.
Promisiuni dincolo de atribuțiile Primăriei
Problema principală este că multe dintre aceste propuneri depășesc competențele Primăriei Municipiului București. Integrarea administrativă a Capitalei cu Ilfov ar necesita modificări legislative și implicarea Guvernului și Parlamentului, controlate în prezent de PSD și PNL, partidele pe care Drulă le critică. În plus, transportul feroviar urban și infrastructura rutieră națională sunt sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor, instituție condusă anterior chiar de Drulă.
Între planuri ambițioase și realitatea electorală
Mesajele de campanie ale candidatului USR riscă să fie percepute ca fiind desprinse de realitatea administrativă. Criticile la adresa „mafiei imobiliare din Ilfov” și apelurile la „un drum onest” comun pentru București și localitățile din jur nu pot fi implementate fără implicarea directă a instituțiilor centrale. Strategia lui Drulă combină astfel vizite și declarații politice cu planuri care, deși ambițioase, necesită resurse și competențe ce depășesc atribuțiile primarului Capitalei.
