Patronul echipei FC Botoșani, Valeriu Iftime, este acuzat că a primit, cu dedicație, votul pentru defrișarea unei păduri seculare pentru a construi un lac de acumulare în comuna în care deține mai multe proprietăți.
O investigație amănunțită realizată de România Curată scoate la suprafață decizii controversate la nivelul Senatului: s-a votat „radierea” unei păduri seculare, considerată unică în lume, pentru a se construi în lac de acumulare.
Este vorba despre Pădurea Zamostea, din comuna Vârfu Câmpului, formată din satele Dobrinăuți-Hapăi, Ionășeni, Lunca, Maghera, Pustoaia și Vârful Câmpului.
Motivul pentru care se optează pentru defrișarea pădurii, în favoarea barajul de acumulare: ar diminua efecte precum seceta și lipsa apei din zonă.
Lac pentru vila lui Valeriu Iftime?
Sursa citată scrie că miercuri, 5 februarie, Ordonanța de Urgență nr. 1144/2024, a primit raport favorabil în Comisiile de Administrație publică, respectiv pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic din Senat.
Săptămâna viitoare va urma votul în plen și trimiterea către Camera Deputaților. Toți senatorii, cu excepția celor de la USR, au votat pentru defrișarea pădurii.
România Curată anunță că tot acest demers se desfășoară la dorința expresă a patronului de la FC Botoșani, Valeriu Iftime, cel care este președintele Consiliului Județean Botoșani, și unul dintre cei mai puternici oameni din partidul PNL.
Coincidență sau nu, zona vizată de defrișarea masivă este cea în care Valeriu Iftime, împreună cu soția sa, au mai multe bunuri: o vilă impresionantă, teren intravilan de 3.400 m², dar și teren agricol de 182.350 m².
Se presupune că firma de construcții Elsaco Electronic, cea în care Valeriu Iftime este acționar majoritar (40%), va fi cea care va câștiga licitația și banii pentru construirea barajului de la Vârfu Câmpului.
„Rămâne de văzut dacă Elsaco va fi firma care va încasa banii pentru realizarea barajului de la Vârfu Câmpului (ori vreo altă firmă din încrengătura mai mult fascinantă a celor au legătură directă sau indirectă cu Valeriu Iftime). Cert este că, la Vârfu Câmpului, Elsaco a avut cel puțin o lucrare finanțată din fonduri publice, privind extinderea rețelei de canalizare cu apă, în valoare de 2.400.000 de lei.
Așadar, e de urmărit nu doar care va fi firma care va câștiga execuția barajului, ci și cine deține terenuri care vor fi expropriate și/sau își vor crește subit valoarea pentru că se vor afla în apropierea lacului”, notează sursa citată.
Legi naționale și tratate internaționale încălcate
Ordonanța 1144/2024 este una care prevede derogări de la legislația națională, din domeniul protecției mediului, dar și încălcări flagrante de la directivele europene și ale convențiilor internaționale din care România face parte.
Mai exact:
- derogare de la legislația de protecție a mediului din România (OUG 57/2007), care prevede interdicția de a construia asemenea obiective într-o arie naturală protejată, precum și scoaterea din circuitul agricol ori silvic a terenurilor.
- încalcă Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa și Convenția de la Ramsar (principiul utilizării raționale a zonelor umede) și Convenția Europeană a Peisajului, la care România a aderat în iulie 2002.
- desfășurarea proiectului înseamnă eludarea unei alte legi – Legea nr. 292/2018 (transpunerea unei directive europene), care interzice în mod expres și fără echivoc, evaluarea impactului de mediu pentru proiecte deja începute sau realizate, ceea ce face imposibilă obținerea legala unei autorizații de construire, respectiv de funcționare.
- Convenția Kunming – Montreal: în 2022, România și-a luat angajamentul de a crește procentul zonelor naturale protejate cu 30%, dintre care 10% cu protecție strictă și integrală, până în 2020. România este departe de obiectiv și, prin această decizie, nu face decât să se îndepărteze de el și să atragă, după consecințe, sancțiuni considerabile.
