Școala online a venit la pachet cu mai multe probleme. În afară de orele „sparte” de hackeri care au compromis relațiile dintre profesori și elevi, există cadre didactice care refuză să intre pe internet nu doar din lipsă de dispozitive sau internet. Ei spun că nu vor să utilizeze platformele pe care le-ar fi colectate ilegal date cu caracter personal. Iar cei care predau online au numeroase probleme tehnice.
Aceasta, în condițiile în care aproximativ 4.600 de școli din România fac școala inclusiv online.
Cornelia Popa, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, spune că sunt mai multe motive pentru care profesorii nu vor să predea online.
„Fie nu au dotările tehnice necesare, fie unii s-au confruntat cu situații ciudate în ultima parte a anului școlar trecut, în care unii elevi au dat linkurile altor colegi, care au intrat și au deranjat ora, au fost jigniți profesorii, imaginile au fost puse pe Facebook. Situațiile s-au repetat, iar Ministerul Educației nu a făcut nimic, legislația practic nu susține acuratețea unei lecții, cum participă elevii, ce obligații au și ce se întâmplă dacă nu-și respectă aceste obligații”, a spus ea.
„Alți colegi spun că, deși au acces la internet, copiii de acasă nu receptează mesajul, nu se aude prin mască și nu reușesc să lucreze simultan și cu elevii din clasă și cu cei de acasă și atunci caută soluții. Și desigur, mulți țin la faptul că nu și-au dat acordul pentru difuzarea imaginii”, a adăugat ea.
Rareș Voicu, președintele Consilului Național al Elevilor, spune că i-au povestit mai mulți colegi din țară că sunt profesori care nu vor să predea online pentru că nu au primit infrastructura necesară și nu vor să vină cu laptopurile și tabletele de acasă.
„Am colegi care fac școală online, în sistem hibrid și au profesori care intră în sala de clasă pe tabletă și pe laptop, însă elevii de acasă fie nu-i văd, fie nu-i aud, fie nu pot să interacționeze cu colegii”, a spus Voicu.
Elevul a spus că și el este în sistemul hibrid și a luat lecțiile de la colegii care au fost în clasă și că un singur profesor a făcut ore online.
Andreea Ionescu, reprezentanta unei asociații de părinți, spune că școlile încă lucrează la infrastructura pentru predarea online.
„Sper că în curând cât mai mulți profesori și manageri vor lua lucrurile bune care se pot întâmpla, pentru că dacă ne plângem la infinit nu rezolvăm nimic”, a spus ea.
Cornelia Popa are și o explicație pentru faptul că nu au fost achiziționate echipamente pentru școli, cu bani de la Guvern.
„Suntem prinși cu campania electorală, mulți inspectori sunt și ei prinși cu campania și până în prezent nu au fost accesați acești bani. Dacă ne preocupam din luna aprilie să absorbim aceste fonduri, să avem mijloacele tehnice în clasă, nu ne mai puneam această problemă”, a spus ea.
„Noi așteptăm dotările tehnice și vă garantez că profesorii sunt pregătiți să meargă mai departe. Și există soluții și cu o bază legală adecvată, astfel încât profesorii să nu fie expuși”, a spus Popa.
60% dintre inspectorii școlari și doi secretari de stat din Ministerul Educației sunt implicați în campania electorală, candidând pentru un mandat la alegerile locale din 27 septembrie.
Andreea Ionescu a dat exemplul unui manager de școală care, în loc să se asigure că instituția de învățământ este pregătită pentru noul an școlar, „a mers și a împărțit pliante prin oraș”.
„Astfel ne aflăm în situația în care două școli care aparțin de același primar, dotate cu tot ce trebuie – una a putut să organizeze un învățământ online la un nivel satisfăcător spre bine, și în cealaltă școală, deși sunt clase cu 30 de copii, toată școala a fost chemată în sistem verde”, a spus ea.
„Observăm din toate partidele astfel de candidați care au orice altă preocupare, mai puțin asigurarea unui act de educație de calitate. Mi se pare josnic, pentru că până la funcția pentru care îți faci campanie electorală, fiecare persoană are un set de atribuții foarte clare și neîndeplinirea acestor atribuții înseamnă neglijență”, a spus Rareș Voicu.
