În loc să alegem analgezice la primul semn de migrenă, unii oameni aleg să se refugieze în fast-food: un suc mare și o porție de cartofi prăjiți. Pare un moft? Specialiștii spun că această alegere instinctivă are, de fapt, o explicație științifică solidă legată de neurobiologia migrenei.
Deși poate părea un capriciu de moment, dorința acută de a consuma alimente dulci sau sărate, precum o cola rece și cartofi prăjiți, este adesea un semnal subtil că organismul încearcă să se autoregleze. Migrena este mai mult decât o simplă durere de cap – este un proces neurologic complex care implică modificări în vasele de sânge și în neurotransmițători precum serotonina și dopamina, conform Reuters.
Cofeina din Coca-Cola, de exemplu, este un vasoconstrictor. În timpul unui atac de migrenă, vasele de sânge se dilată, comprimând nervii din jur și declanșând durerea caracteristică. Cofeina ajută la contractarea acestor vase, reducând presiunea și, implicit, durerea. De aceea este inclusă în multe medicamente anti-migrenă fără prescripție medicală.
Sarea și zahărul pot restabili echilibrul
Pe lângă cofeină, zahărul și sarea din această combinație alimentară joacă și ele un rol important. În timpul unui atac migrenos, nivelurile de glucoză și electroliți din sânge pot deveni instabile. Un aport rapid de carbohidrați simpli și sare poate contribui la restabilirea acestor echilibre, susținând funcționarea sistemului nervos central.
Aceste mecanisme nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă eforturile inconștiente ale organismului de a compensa dezechilibrele apărute în stadiile incipiente ale migrenei – în special în faza de prodrom.
Prodromul: fereastra de intervenție
Prima fază a migrenei, cunoscută ca prodrom, apare cu ore sau chiar zile înainte de durere. Persoana afectată poate deveni iritabilă, somnoroasă sau, paradoxal, energică. În acest stadiu, mulți migrenoși raportează pofte neobișnuite – de la ciocolată la fast-food – și unii simt că ceva este „pe cale să se întâmple”.
De fapt, creierul încearcă să-și regleze neurotransmițătorii, în special serotonina și dopamina. Astfel, poftele alimentare sunt, în realitate, încercări ale organismului de a preveni sau reduce intensitatea viitorului atac.
Aura și durerea: ce se întâmplă în creier
După prodrom, unii pacienți experimentează aura – tulburări vizuale sau senzoriale care preced durerea propriu-zisă. Chiar dacă doar 20% dintre migrenoși raportează aura, creierul tuturor trece prin modificări asemănătoare, inclusiv unde electrice care perturbă fluxul sanguin.
Durerea migrenoasă apare odată cu o dilatare bruscă a vaselor de sânge – momentul în care nervii responsabili de durere sunt activați. În această etapă, pofta de mâncare dispare de cele mai multe ori, iar majoritatea pacienților preferă să se retragă în întuneric și liniște, eventual apelând la medicamente specializate.
„Mahmureala” de după migrenă
Faza finală a migrenei, postdromul, poate fi la fel de neplăcută. Deși durerea de cap dispare, rămâne o stare de oboseală profundă, confuzie mentală, greață și chiar depresie. Corpul are nevoie de timp pentru a-și reveni, iar simptomele pot persista ore sau chiar zile.
Din nou, în această etapă, unele persoane simt nevoia instinctivă de a consuma alimente bogate în sare și zahăr, un mod prin care organismul încearcă să-și recapete echilibrul și să-și susțină sistemul nervos afectat.
Ciocolata – prieten sau inamic?
Un alt aliment frecvent asociat cu migrena este ciocolata. Deseori văzută ca un posibil declanșator, ciocolata conține totuși compuși care stimulează serotonina – hormonul „fericirii”. Pentru unele persoane, un pătrățel de ciocolată consumat la timp poate preveni un atac migrenos iminent.
Este un alt exemplu de reacție instinctivă care are, în realitate, o bază neurobiologică: creierul cere exact ce îi lipsește.
Migrenele sunt personale, complexe și, adesea, imprevizibile. Nu există o rețetă universală, dar înțelegerea celor patru faze – prodrom, aură, durere și postdrom – poate ajuta la identificarea momentului optim de intervenție.
Un suc rece și o porție de cartofi prăjiți nu sunt neapărat o soluție medicală, dar pot fi un ajutor surprinzător în stadiile timpurii ale migrenei. Nu e vorba despre răsfăț, ci despre biologie. Iar uneori, corpul știe mai bine decât noi ce are nevoie.
Sursa: De ce durerile de cap te pot face să ai poftă de suc și cartofi prăjiți | DCNews
