Tot mai multe studii psihologice arată efectele benefice ale unei îmbrățișări. Atingerea şi conexiunea presupuse de o îmbrățișare cresc încrederea și creează un sentiment de siguranță, iar îmbrățișările pot mări instantaneu nivelurile de oxitocină, care vindecă sentimente de singurătate, izolare și furie. Și când e vorba de îmbrățișările dintre părinți și copii, acestea sunt cu atât mai importante. Iar Dana Rogoz acordă subiectului toată atenția ei, în cel mai recent post de pe blogul ei:“Am citit tot felul de articole și cărți despre emoțiile copiilor și despre cum îi putem ajuta să și le stăpânească. Cred totuși că cea mai bună carte dedicată copiilor, dar care are și sfaturi pentru părinți pe acest subiect, este “Caietele Filliozat: Emoțiile” de Isabelle Filliozat. Așa am aflat și eu care sunt efectele unei îmbrățișări făcute cum trebuie.”
„Nu e tocmai o carte, ci mai mult un caiet cu activități, cu autocolante, desene, jocuri și sfaturi foarte bune atât pentru copii, cât și pentru părinți. Dar este scris cu umor, așa că pe Vlad îl amuză teribil și uneori efectiv rade cu lacrimi când îi citesc. A făcut de plăcere toate activitățile propuse, prin care a ajuns să înțeleagă mai bine cum stă treaba cu emoțiile astea, care-l stăpânesc din când în când. E recomandată pentru 5+, dar noi o avem de vreun an și tot revenim la ea din când în când.Unul dintre cele mai bune sfaturi este cel legat de îmbrățișare. Am mai citit (și am vorbit și aici pe blog) că e bine să o faci când el are un tantrum, de exemplu. Dar acest caiet vine cu mai multe explicății legate de îmbrățișarea magică. De exemplu, te atenționează că o îmbrățișare este eficientă atunci când durează douăzeci de secunde! Pare foarte mult, într-adevăr, iar asta poate să facă un părinte care nu a primit îmbrățișări în copilărie să se simtă inconfortabil, să bată în retragere, chiar dacă e vorba de copilul lui. Dar îți explica că e important să dureze atât și nu mai puțin, pentru că 20 de secunde durează că oxitocina să inunde creierul și să alunge stesul. Iar oxitocina e hormonul ăla bun care ne ajută să fim atenți unii la ceilalți, să ridicăm între noi punți și nu ziduri, hormonul dragostei, al tandreței și al socializării. Așadar, după o îmbrățișare corespunzătoare de 20 de secunde, copilul va putea să se întoarcă la activitățile sale cu rezervorul plin. Și la fel și noi!Nu știu cât îl ajută pe Vlad aceste îmbrățișări, dar jur că pe mine mă ajută enorm! Și când era mai frumos afară și mergeam cu bici-roabă până la grădiniță, iar el mă ținea într-o îmbrățișare strânsă până acolo tot drumul, simțeam că plutesc de fericire! Simțeam că sunt cea mai norocoasă ființă de pe pământ, că orice are o rezolvare pe lumea asta, că viață e frumoasă! Mă rog, apoi ne despărțeam, desigur, iar viață mă mai trezea la realitate…”
Sursa: stirile protv
