Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță.
Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere.
Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu”
Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa.
„Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată.
Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva
- Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI)
Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei.
Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare.
Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles”
- Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă?
„Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante.
Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei.
Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu.
„O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control”
- Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă?
„Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control.
Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace.
Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor
Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă.
Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022 negocierile de pace de la Istanbul – negocieri care ar fi oferit Kievului condiţii incomparabil mai avantajoase decât cele de azi. Și, mult mai important, ar fi evitat aproape jumătate de milion de soldați ucraineni uciși sau grav răniți în războiul ce a urmat.
Probabil acesta este motivul pentru care statele europene discută acum, în cadrul G20, un plan alternativ, sau măcar un cadru de negociere paralel, în încercarea de a câştiga timp şi de a ajuta Ucraina să evite cedări dramatice. Indiscutabil, liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii. Dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor, nu lor. Iar realitatea din teren spune multe: doar luna trecută, 21.000 de militari ucraineni au dezertat, iar sondajele de opinie arată că numărul celor care optează pentru o pace negociată, chiar şi cu pierderi teritoriale, este în permanentă creștere. Sunt semnale pe care nu le mai putem ignora”, a explicat fostul director SIE.
„Asistăm la confruntarea a două moduri fundamental diferite de a înţelege finalul războiului”
- Planul de pace începe să se transforme în Trump vs. Europa
„Nu asistăm doar la un dezacord transatlantic, ci la confruntarea a două moduri fundamental diferite de a înţelege finalul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei și implicaţiile sale. Statele Unite, prin administraţia Trump, par dispuse să impună o pace incorectă, pentru a opri conflictul și a preveni o escaladare imposibil de controlat. Europa, în schimb, oscilează încă între enunţuri de principii și realitate, fără curajul de a spune clar ce propune în mod concret.
De aici și percepția de “Trump versus Europa”. Dar, în opinia mea, nu vorbim despre o coliziune directă: ei rulează, de fapt, în realităţi paralele. Europa reacţionează confuz, blocată în propriile angajamente asumate în 2022, în timp ce Statele Unite, eliberate prin alegeri de orice obligaţie față de abordarea administrației Biden, decid”, a conchis Silviu Predoiu, fost director al SIE.
SUA: „Dacă Ucraina nu acceptă actualul plan de pace, următorul plan va avea condiții mult mai rele”
Statele Unite au explicat aliaților europeni că, dacă Ucraina nu va accepta planul de pace al lui Donad Trump, i se va oferi apoi condiții mult mai rele, relatează The Guardian.
Anterior, Daniel Driscoll, noul reprezentant al SUA pentru Ucraina, a declarat ambasadorilor țărilor membre NATO că „orice înțelegere nu este perfectă, dar trebuie realizată cât mai curând posibil.”
Planul secret al lui Trump, dezvăluiri din spatele ușilor închise
Administrația Trump a lucrat în secret, în consultare cu Rusia, la elaborarea unui nou plan pentru încheierea războiului din Ucraina, au declarat oficiali americani și ruși pentru Axios. Planul american în 28 de puncte este inspirat de succesul președintelui Trump în promovarea unui acord în Gaza.
Donald Trump a susținut un plan în 28 de puncte, pe care conducerea administrației sale „l-a elaborat în secret timp de câteva săptămâni”, consultându-se cu trimisul special al președintelui rus Kirill Dmitriev și oficiali ucraineni, potrivit dezvăluirilor unui oficial de rang înalt.
Conform sursei NBC News, din partea SUA la elaborarea planului au participat trimisul special al lui Trump, Steve Whitkoff, vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui Jared Kushner.
- Planul este destinat să ofere ambelor părți garanții de securitate, pentru a asigura o pace durabilă, a declarat un oficial de rang înalt al NBC News și include ceea ce Ucraina dorește și are nevoie pentru a atinge o pace durabilă.
- Planul de pace al SUA pentru Ucraina va necesita concesii din partea Kievului, relatează Politicо, amintind despre limitarea puterii militare ucrainene, precum și despre concesii teritoriale din partea Kievului.
- Planul de pace al Washingtonului pentru încetarea războiului din Ucraina se bazează pe propunerile ambelor părți ale conflictului, a declarat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
Planul SUA prevede renunțarea Ucrainei la NATO pentru câțiva ani și interzicerea desfășurării forțelor de menținere a păcii străine în interiorul țării, potrivit The Wall Street Journal. ️ - Rusia va controla Donbasul în schimbul unei chirii plătite Ucrainei: aceasta este propunerea conținută în „planul de pace” al SUA, scrie Telegraph.
- Funcționari americani familiarizați cu propunerea au declarat că aceasta prevede predarea către ruși a întregii regiuni estice a Donbasului, inclusiv a teritoriilor pe care le controlează în prezent Kievul.
- Moscova va promite să nu atace mai departe Ucraina sau alte țări europene, spun oficialii, și va consolida această promisiune prin lege.
Incertitudini vechi la planuri noi pentru Ucraina?
Planul în 28 de puncte, elaborat între SUA și Rusia într-o serie de discuții secrete, a reînnoit temerile că Ucraina este exclusă din discuțiile despre viitorul său. Pe lângă obligarea Ucrainei să cedeze teritorii, acordul ar reduce la jumătate numărul armatei Kievului și i-ar interzice să dețină rachete cu rază lungă de acțiune.
Planul ar bloca, de asemenea, desfășurarea de trupe străine în Ucraina, ar pune capăt asistenței militare americane și ar împiedica aterizarea aeronavelor diplomatice străine în țară. Ucrainei i s-ar permite să negocieze garanții de securitate din partea guvernelor SUA și UE pentru a ajuta la menținerea oricărui armistițiu.
Oficialii din capitala Ucrainei au respins planul, iar Rusia a negat că ar avea cunoștință despre acesta. Donald Trump nu a comentat acordul, dar a dezvăluit miercuri că i-a spus recent lui Vladimir Putin: „Lasă-mă să rezolv nenorocitul tău de război.”
