Cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 2025, o decizie a Curții de Apel Ploiești stârnește controverse și ridică semne de întrebare cu privire la respectarea separației puterilor în stat.
Judecătorii de la Ploiești contestă autoritatea Curții Constituționale
Joi, 24 aprilie 2025, un complet al Curții de Apel Ploiești a decis suspendarea și anularea Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) nr. 32/2024, prin care alegerile prezidențiale organizate în noiembrie anul trecut au fost anulate. Decizia a fost luată în urma unei acțiuni depuse de o persoană fizică, Gheorghiță Popescu, și a fost pronunțată de secția de contencios administrativ a instanței ploieștene.
Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în termen de cinci zile.
Argumente controversate și lipsa motivării
Până la această oră, decizia Curții de Apel nu a fost motivată, ceea ce amplifică incertitudinea juridică și politică. Faptul că o instanță de drept comun a anulat o hotărâre a Curții Constituționale ridică semne serioase de întrebare privind temeiul legal invocat.
Conform Constituției României, deciziile CCR sunt general obligatorii și nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Totodată, acestea nu sunt considerate acte administrative, astfel încât nu pot face obiectul contenciosului administrativ.
Specialiștii în drept: „O decizie lipsită de efecte juridice”
Mai mulți experți în drept constituțional au atras atenția că hotărârea Curții de Apel Ploiești nu poate produce efecte reale. Decizia CCR din decembrie 2024 a fost deja publicată în Monitorul Oficial și, conform principiului simetriei juridice, nu poate fi suspendată printr-o decizie care nu are același caracter oficial.
Avocați și profesori de drept consideră că instanța din Ploiești a comis un exces de putere, iar hotărârea va fi probabil anulată în recurs.
Consecințele pe termen scurt: confuzie electorală
Această decizie vine într-un moment critic, la doar 10 zile de primul tur al alegerilor prezidențiale. Deși hotărârea nu este definitivă și nu produce efecte juridice imediate, ea creează un precedent periculos și pune sub semnul întrebării credibilitatea sistemului electoral.
În lipsa unei clarificări rapide din partea instanței supreme, se conturează riscul apariției unui conflict juridic între Curtea de Apel și CCR – o situație care ar putea bloca procesul electoral și afecta stabilitatea instituțională a țării.