O veste mai puțin plăcută vine dinspre Pasul Tihuța care îi îngrijorează mai ales pe proprietarii de pensiuni și case de vacanță din zonă. Hotelul Castel Dracula și-a închis porțile de mai bine de o săptămână. Angajații au plecat, singurii rămași în zonă fiind doi paznici care nu le permit turiștilor să mai intre în incintă nici măcar pentru fotografii.
Informația este confirmată și pe site-ul internațional de rezervări online de unde Hotelul Castel Dracula a fost delistat.
Se pare că motivul pentru care s-a pus lacătul pe hotel, cel puțin deocamdată, sunt costurile mari cu întreținerea lui în timpul iernii, în zonă nefiind rețea de gaz, încălzirea fiind pe bază de electricitate.
Reamintim că în martie 2018, familia Moldovan, care deține Hotelul Castel Dracula din Pasul Tihuţa, a anunțat că îl scoate la vânzare la prețul de 7 milioane de euro.
Potrivit anunţului postat atunci pe mai multe site-uri de imobiliare, hotelul se întinde pe 4.097 metri pătraţi, are 66 de camere şi dispune un teren aferent de 16.576 metri pătraţi.
Construit în stil medieval, complexul hotelier dispune de un spațiu de cazare de 140 de locuri, distribuit astfel: 3 apartamente spaţioase, 63 de camere duble ce dispun de baie proprie televizor și telefon”.
Lucrările au durat șapte ani, deoarece hotelul era construit pe un vârf de munte, la 1.200 de metri, care a fost efectiv ras pentru a se putea construi acolo. Utilitățile au fost mult mai greu de instalat decât la un hotel obișnuit, iar prețul construcției a fost mult mai mare.
Ioan Moldovan, care a lucrat încă de la început în Hotelul Tihuța, își amintește că, imediat după deschidere, în 1983, unitatea s-a umplut de turiști străini, mai ales canadieni și americani, dar și de irlandezi, englezi, suedezi, spanioli, italieni sau francezi. „A făcut foarte multă valută, Ceaușescu, cu iubitorii lui Dracula”, spune Moldovan, care estimează că anual, în anii’ 80, veneau pentru circuite Dracula peste 5.000 de străini în România.
După ’89, hotelul și-a schimbat numele în Castel Dracula, iar foștii angajați l-au preluat în locație de gestiune. Moldovan, fost bucătar în hotel la momentul deschiderii, a ajuns în timp administrator și, ceva mai târziu, proprietar. Chiar și acum, majoritatea turiștilor, adică peste 60%, sunt străini, de la americani și canadieni până la asiatici și europeni.
La începutul anilor 2000, ministrul de atunci al Turismului, Dan Matei Agathon, a încercat să-l exploateze mai mult pe Dracula, venind cu ideea construirii unui parc turistic cu acest nume, însă în apropiere de Sighișoara.
După ce la conducerea CJ Bistriţa-Năsăud a venit Radu Moldovan s-a vorbit din nou despre dezvoltarea zonei şi amenajarea unui parc tematic Dracula. Deocamdată, totul e la faza de proiect.
Reamintim că Alexandru Misiuga a primit titlul onorific de „Baron al Casei Dracula” după ce în anii 80 când deţinea funcţia de şef al turismului judeţean şi a lecturat romanul „Dracula” al lui Bram Stoker – a cărui acţiune se desfăşoară în ţinutul Transilvaniei – a denumit un hotel din Bistriţa, „Coroana de Aur”, aşa cum apare în roman, iar pe cel nou, construit în Pasul Tihuţa, l-a făcut după modelul unui castel medieval ca să corespundă descrierilor din roman.
Deşi nu l-a putut denumi din start „Dracula”, ci „Tihuţa”, după Revoluţie clădirea a primit numele care i se cuvenea de la bun început. Pentru curajul său, o asociaţie din Londra, a „draculiştilor”, l-a numit Baron al Casei Dracula şi i-a oferit însemnele ei, un inel cu cap de mort. De altfel, în semn de respect faţă Misiuga, ambasadorul Irlandei în România, Padraic Cradock, a participat atunci la dezvelirea statuii lui Bram Stoker din Pasul Tihuţa, amplasată în faţa Hotelului.
Bram Stoker a fost regizor de teatru, membru al Asociaţiei parapsihologice „Golden Dawn” din Londra, un avid scormonitor al vampirismului de obârşie irlandeză şi hindusă. Personajul principal al romanului său, „Dracula”, tipărit în milioane de exemplare, este un vampir, Contele Szekler, poreclit Dracula. Acţiunea romanului se desfăşoară în ţinutul Transilvaniei, despre care autorul afirmă următoarele: „Am citit că toate superstiţiile acestei lumi sunt adunate pe copita Carpaţilor, ca şi cum acolo ar fi centrul unui anume adânc imaginativ”.
În romanul “Dracula” a lui Bram Stoker, Borgo Pass joacă un rol important. Pe acest drum, tânărul avocat Jonathan Harker călătoreşte într-o trăsură din direcţia Bistriţa, până este preluat de caleaşca contelui vampir Dracula şi dus la castel. Scriitorul irlandez nu a fost niciodată în România, cu atât mai puţin în judeţul Bistriţa-Năsăud, el inspirându-se din descrierile consulului României în Scoţia, din povestirile germane despre Vlad Ţepeş şi din cărţile “Ţinutul de dincolo de pădure” al lui Emily Laszowska-Gerard respectiv “Castelul din Carpaţi” a lui Jules Verne, ultima carte având unele asemănări cu romanul ”Dracula”.
Sursa: timp online
