Câți români susțin ieșirea României din UE și NATO și cine iubește Rusia. Cei mai mulți votează cu AUR. Studiu INSCOP

Românii continuă să creadă în valorile occidentale, în ciuda creșterii curentului suveranist, arată un studiu INSCOP. Cât de siguri se mai simt în țara lor, astăzi.

Românii continuă să fie mai orientați către Vest și au încredere în partenerii strategici, adică UE, SUA și NATO, însă procentul de încredere a scăzut față de decembrie 2024. Unul din zece români cred însă că ar trebui să fim mai apropiați de Rusia sau China. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt votanți AUR, arată datele unui studiu INSCOP.

Cât de siguri se simt românii în țara lor

Conform celui mai recent studiu „Barometrul Securității Naționale”, realizat de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group și prezentat pe 19 martie la Palatul Parlamentului, unul din zece români cred că țara noastră ar trebui să părăsească alianțele internaționale majore, cum sunt NATO și Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată în două valuri, între 23-27 februarie și 3-13 martie 2026, pe eșantioane reprezentative de 1100 de persoane fiecare, prin interviuri telefonice CATI.

În privința siguranței naționale, puțin peste jumătate dintre români (51,1%) consideră că România este o țară sigură, dintre care 17,9% o văd ca fiind foarte sigură, iar 33,2% mai degrabă sigură.

Pe de altă parte, 46,4% dintre respondenți percep România ca nesigură, 27% dintre aceștia considerând-o mai degrabă nesigură și 19,4% foarte nesigură. Procentul cel mai mare de respondenți care se simt protejați provine din rândul votanților PNL și USR sunt bărbați, au sub 30 de ani, au studii superioare și locuiesc în București sau în orașele mari. Cei care sunt mai pesimiști în privința securității votează, în mare parte cu AUR, au peste 60 de ani și au o educație primară

Corupția, instabilitatea și teama de război

Cercetarea arată că românii văd corupția drept cel mai mare pericol pentru țară, 35,3% dintre respondenți menționând-o în mod explicit. Alte amenințări percepute includ dezinformarea și manipularea opiniei publice (19,4%), instabilitatea economică (18,7%), riscurile militare (5,8%), influența politică externă (5,3%), atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice (4,3%) și criza energetică (3%). Amenințări mai puțin probabile, cum ar fi actele de terorism, sabotajul sau spionajul, au fost indicate de un procent mult mai mic dintre respondenți.

În privința temerii unui posibil război, 31% dintre cei chestionați între 23 și 27 februarie s-au declarat foarte îngrijorați de implicarea României în conflicte internaționale în următorii ani, procentul crescând ușor la 36,9% în sondajul realizat între 3 și 13 martie. Alți 33,1% sunt oarecum îngrijorați, 5,2% se simt oarecum neafectați, iar 29,1% spun că sunt foarte puțin sau deloc preocupați de această posibilitate. Doar 1,6% nu au putut sau nu au dorit să răspundă.

Îngrijorarea față de o posibilă implicare în război este mai accentuată în rândul votanților PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu studii primare și al locuitorilor din mediul rural. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, bărbații, persoanele cu studii superioare, locuitorii orașelor mari și angajații din sectorul privat se arată mult mai relaxați și mai puțin preocupați de acest risc.

NATO și UE nu sunt de încredere, susțin votanții AUR

Majoritatea românilor, 76,8%, consideră că direcția potrivită pentru România este spre Vest, adică spre Uniunea Europeană, SUA și NATO, un procent relativ stabil față de 77% în ianuarie 2022, dar mai scăzut decât 87,5% în decembrie 2024. Doar 10,1% cred că România ar trebui să se orienteze spre Est, către Rusia și China, în timp ce 13,1% nu au o opinie sau nu au răspuns. În rândul celor care susțin apropierea de Vest se află, în special, votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele peste 60 de ani și locuitorii Capitalei. Cei care văd orientarea spre Est ca opțiunea corectă sunt, în principal, votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.

Atitudinea față de alianțele internaționale reflectă un consens larg pentru menținerea apartenenței la NATO și UE, însă votanții AUR se diferențiază printr-o poziție critică. Studiul arată că 11,8% dintre români consideră că România ar trebui să iasă din NATO, un procent în ușoară creștere față de 8,1% în decembrie 2024, iar sprijinul pentru această idee provine preponderent din rândul votanților AUR, persoanelor între 30 și 59 de ani, locuitorilor din mediul rural și angajaților din sectorul privat. În ceea ce privește Uniunea Europeană, 22,2% consideră că România ar trebui să se retragă, în timp ce 74,4% se opun, dar și aici susținerea ieșirii se regăsește în special în rândul votanților AUR și al angajaților din sectorul privat.

Românii împărțiți în privința acțiunilor militare internaționale și a încrederii în marile puteri

Referitor la acțiunile militare internaționale, părerea românilor este împărțită. Doar 11,9% consideră că operațiunile Statelor Unite și Israel împotriva Iranului sunt foarte justificate, iar alte 21,1% le văd ca mai degrabă justificate. În schimb, 26,5% le apreciază ca mai degrabă nejustificate, iar 21,4% consideră că sunt foarte nejustificate, în timp ce aproape unul din cinci respondenți (19%) nu a oferit un răspuns clar.

În ceea ce privește încrederea în statele internaționale, românii continuă să acorde cel mai mare capital de încredere Statelor Unite, 55,8% declarând că au foarte multă sau destul de multă încredere în Washington. Urmează Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%) și Germania (41,7%), iar Polonia se situează aproape de aceste procente, cu 41,6%. În schimb, țările din vecinătate sau cu influență regională, cum ar fi Republica Moldova (29,9%), Bulgaria (29,2%), Turcia (28,6%) și Serbia (21,2%), se bucură de încredere mai redusă, iar pe ultimele locuri se află Ungaria (20,1%), Ucraina (16,8%) și Rusia (12,6%).

Din datele studiului reiese și o diferențiere clară pe categorii socio-politice. În SUA au încredere mai ales persoanele de peste 60 de ani și cei care votează cu PSD sau AUR. Marea Britanie, Ucraina și Franța sunt susținute de votanții PNL sau USR, majoritatea bărbați și absolvenți de studii duperioare. Profilul românilor care au răspuns că au încredere în Rusia este: tânăr sub 30 de ani, angajat în sectorul privat și vontant AUR.

Apărare și siguranță națională. Românii cer cheltuieli mai mari și tehnologie modernă

Majoritatea românilor sprijină creșterea cheltuielilor pentru apărare și investițiile în industria de armament. 75,6% sunt de acord ca România să își majoreze bugetul pentru apărare, iar 61,3% consideră foarte importantă susținerea statului în investițiile pentru industria de apărare. 69,2% cred că producția de armament pe teritoriul României este esențială, iar 50% consideră că dezvoltarea tehnologiilor și producția națională sunt cele mai importante soluții pentru securitatea țării.

Românii acordă o atenție deosebită și pregătirii pentru situații de criză. 97,5% consideră necesară instruirea cetățenilor în măsuri de prim ajutor, iar 94,4% cred că statul trebuie să ofere programe care să includă proceduri de evacuare în situații de urgență. Investițiile în tehnologii moderne, cum sunt dronele integrate în capacitățile de apărare, primesc, de asemenea, un sprijin larg, cu 36% dintre respondenți fiind foarte de acord cu aceste măsuri.

Sursa: Câți români susțin ieșirea României din UE și NATO și cine iubește Rusia. Cei mai mulți votează cu AUR. Studiu INSCOP – Fanatik.ro