Guvernul va lua o decizie cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, până la Sărbătoarea Crăciunului, a afirmat miercuri premierul Ilie Bolojan, după ședința Consiliului Național Tripartit de la Palatul Victoria. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a spus că „inițial premierul și-a exprimat punctul de vedere pentru înghețarea salariului minim pe economie”, măsură care, potrivit sindicalistului, ar prejudicia bugetul și ar genera o legiferare a evaziunii fiscale. Patronatele au susținut menținerea salariului minim brut la actualul nivel de 4.050 de lei pe lună.
Stabilirea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor a fost principala temă a consultărilor avute miercuri, la Palatul Victoria, de reprezentanții Guvernului și cei ai patronatelor și sindicatelor, în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
„Premierul Ilie Bolojan a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative. Prim-ministrul a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar”, a anunțat Guvernul.
În timp ce patronatele au susținut menținerea salariului minim brut la actualul nivel de 4.050 de lei pe lună, pentru a evita concedierile, sindicatele au cerut majorarea salariului minim cel puțin cu 300 de lei, până la 4.350 de lei, pentru a proteja puterea de cumpărare afectată de inflație și de creșterea taxelor și impozitelor.
După ședința Consiliului Tripartit, reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor au ieșit la declarații pentru a-și argumenta pozițiile referitoare la salariul minim.
Sindicalist: I-am atras atenția premierului că percepția este că urăște salariații
Bogdan Hossu, liderul de sindicat Cartel Alfa, a susținut că „inițial premierul și-a exprimat punctul de vedere pentru înghețarea salariului minim pe economie garantat în plată”. În opinia liderului de sindicat o astfel de măsură „înseamnă un prejudiciu la bugetul statului”.
„Am subliniat că vor să legifereze evaziunea fiscală. Să ai o treime din salariați cu salariul minim înseamnă că nu poți să ai pretenția unei creșteri economice și este clar o evaziune fiscală care este susținuta în principal de întreprinderile mici și mijlocii interesate să-și maximizeze profitul”, a spus Hossu.
Sindicalistul spune că i-a transmis premierului percepția pe care o au colegii săi despre șeful Executivului.
„I-am atras atenția premierului că percepția, cel puțin care mi se transmite din partea colegilor mei, este că domnia sa urăște salariații și cetățenii din Romania și că măsurile sunt luate tendențios pentru a-i abrutiza și de fapt protejează în continuare companiile cu capital privat și de stat”, a declarat Bogdan Hossu.
Trei variante de salariu minim propuse de BNS
La rândul său, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a precizat că a propus trei variante de creștere a salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026.
„Prima înseamnă o creștere de salariu minim la 4.350 de lei, care reprezintă procentul minim de pondere în mediul pe economie prevăzut in legea de transpunere a Directivei UE și respectă formula de calcul, concomitent cu reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei”, a spus Dumitru Costin.
Liderul sindical a amintit că „BNS a cerut anul trecut eliminarea acestei nemernicii numite deducere fiscală de 300 de lei care a consolidat în ultimii ani de zile un număr extrem de ridicat de salariați plătiți cu salariul minim”.
„Am ajuns la aberații economice în care într-o firmă, culmea la o firmă cu capital de stat, Poșta Română, din 20.000 de salariați, peste 14.000 sunt plătiți pe salariu minim indiferent de calitatea și complexitatea muncii, calificarea lucrătorilor, toți sunt plătiți la fel, o apă și-un pământ. De asemenea am cerut ruperea legăturilor salariului minim de alte prestații sociale care ar antrena creșteri de cheltuieli bugetare”, a spus liderul BNS.
Cea de-a doua variantă de lucru avansată de BNS a vizat „creșterea salariului minim la 4500 de lei brut concomitent cu eliminarea totală a deducerii fiscale de 300 de lei, astfel încât să se simtă și in venitul net al salariatului un plus de venituri nete”.
În fine, cea de-a treia variantă, ar fi acceptarea înghețării salariului minim, cu condiția mutării la angajator a 4,75% din contribuția pe care o plătește astăzi salariatul la CAS, la pensii, a precizat liderul BNS.
Cine pierde dacă nu crește salariul minim, potrivit ministrului PSD al Muncii
La declarații a ieșit și Florin Manole, ministrul PSD al Muncii, care a reamintit că „PSD a militat pentru creșterea salariului minim, și o va face în continuare până în ultimul moment al deciziei”.
„Dacă nu crește salariul minim, 2 milioane de cetățeni care sunt cu venituri între 4.050 de lei si 4500 de lei ar pierde în fiecare lună din puterea de cumpărare și acest lucru nu ar trebui să se întâmple. În al doilea rând statul ar pierde niște miliarde de lei atât în mod direct cât și indirect din taxe pe consum”, a precizat Florin Manole.
Patronate: Creșterea salariului minim ar determina un efect de avalanșă
Din partea patronatelor, reprezentanții IMM România au susținut că o investigație în rândul a peste 2000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) a arătat că o creștere a salariului minim ar duce la faliment circa 15% dintre aceste firme.
„Majorarea salariului minim determină totdeauna majorarea tuturor categoriilor de salarii, deci ar fi un efect de avalanșă și ca urmare ar crește foarte mult cheltuielile firmelor. Și atunci ar avea următoarele efecte negative: o parte dintre firme n-ar mai rezista. Potrivit investigației noastre, 14,7% dintre întreprinzători spun că ar trebui să-și închidă porțile, iar ceilalți ar trebui fie să-și reducă activitatea fie să le scadă competitivitatea. Deci efectele la nivelul IMM-urilor ar fi foarte negative”, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al IMM România.
Acesta a mai atenționat că România are cel mai mic procent de forță de muncă în sectorul privat din toată UE, 13,2%, în timp ce în țări ca Danemarca acest procent este dublu.
„După ce că avem cel mai mic procent, îl reducem și pe acesta? Noi excelăm ca număr de salariați în sectorul de stat. În sectorul IMM sunt aproximativ 2 milioane de salariați”, a mai spus acesta.
Un alt membru al IMM România, Beniamin Lucescu, a spus că a propus premierului menținerea salariului la 4.050 de lei și amânarea unei decizii după ce se va face o analiză a primelor șase luni din anul viitor.
„Trebuie să putem din punct de vedere economic să plătim acești bani. Până se va decide săptămâna viitoare, noi am propus să rămânem la 4.050 de lei și după primele 6 luni cu toate scumpirile generate de taxe și impozite, 10% accize, creșterea TVA-ului, inflația foarte mare, să așteptăm o evaluare și după primele 6 luni putem să spunem dacă putem suporta o creștere”, a spus Beniamin Lucescu.
Câți lucrători străini din statele non UE vor putea lucra în România în 2026
În reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social reprezentanții Guvernului și partenerii sociali au mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026. Un act normativ în acest sens urmând să fie adoptat de Guvern în următoarele săptămâni, a anunțat Executivul.
De asemenea, s-a mai discutat despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.
