În perioada comunistă, data de 26 ianuarie era marcată cu roșu în calendar, cum sunt marcate azi datele sfinților. Era ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, toată luna ianuarie fiind dedicată omagiilor poporului față de cel mai iubit fiu al său. Deși Epoca de Aur a rămas ca o filă neagră în manualele de istorie, iar comunismul a fost condamnat oficial de statul român ca o politică criminală, „Tovarășul” are încă numeroși adepți și a rămas în memoria afectivă a unor români. Tot mai mulți nostalgici ai comunismului doresc să vadă locul de baștină al lui Ceaușescu, astfel că, lună de lună, căsuța unde s-a născut „geniul din Carpați” este luată cu asalt, rivalizând ca notorietate cu luxosul palat din Cartierul Primăverii din Capitală, reședința oficială a familiei Ceaușescu până la momentul fatidic 22 decembrie 1989.
Scorniceștiul ar fi o așezare anodină, pierdută pe hartă, aflată la doar doi pași de capitala județului Olt, Slatina, dacă de numele său nu s-ar lega numele familiei Ceaușescu.
Deși nu este oficial muzeu, coliba din Scornicești are permanent vizitatori
În acest mic oraș de provincie se află modesta casă unde s-a născut Nicolae Ceaușescu, într-o familie cu mulți copii, cum erau multe la începutul secolului 20. Nicolae a fost unul dintre cei 10 copii ai cuplului Alexandra și Andruța Ceaușescu.
În anii 70-80, localitatea a fost supusă unui amplu proces de modernizare, în mai 1989 Scorniceștiul fiind declarat oraș. Din nefericire, mobila nu mai e integral cea originală, căci multe obiecte au fost furate după Revoluție.
Ceea ce nu împiedică foarte mulți români să viziteze casa și domeniul unde a venit pe lume, pe 26 ianuarie 1989, președintele care i-a succedat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Deși, după 1989, casa în care s-a născut liderul comunist a devenit Casa Memorială a lui Nicolae Ceaușescu, nu a existat preocupare pentru integrarea acesteia într-un circuit național de muzee.
De altfel, de acea casă tipică sudului țării nu s-au mai îngrijit decât rudele apropiate rămase în localitate ale fostului președinte, iar procesele de renovare au fost sporadice.
Inutil de spus, nu există un site oficial al obiectivului, iar promovarea este zero, spre deosebire de campaniile de imagine rezervate Palatului Primăverii.
În prezent, Gabriel Lupescu este cel care se îngrijeşte de locuinţa părintească a fostului şef de stat. Acesta era cel mai bun prieten al nepotului preferat al lui Nicolae Ceauşescu, Emil Bărbulescu, fiul Elenei Bărbulescu, sora fostului dictator.
Mult timp, nepotul surorii Elenei Ceausescu a avut grijă de casă, până la decesul său din anul 2016.
Contactat de Gândul, nepotul liderului comunist a declarat că există demersuri într-un stadiu avansat pentru deschiderea viitorului muzeu din Scornicești. Inițiativa inaugurării unui muzeu în locul unde s-a născut Ceaușescu este mai veche, însă nu a fost implementată până acum, deși oamenii continuă să viziteze modesta casă și gospodăria fostului președinte.
Muzeul ar putea fi inaugurat într-un an
„Muzeul se va face sigur, sunt discuțiile între noi nepoții. După Revoluție nu au mai existat îmbunătățiri sau renovări, însă până la inaugurarea muzeului le vom face. Este posibil să existe și un bilet de intrare, dar vom decide împreună.
Însă ce pot să vă asigur că va fi inaugurată această casă memorială, sunt foarte mulți români care îi trec pragul și acum, lună de lună, există multă curiozitate și multă emoție”, ne-a declarat nepotul (foto) care împarte același nume cu faimosul său unchi Nicolae Ceaușescu.
Valentin Ceaușescu refuză să-și ceară drepturile de la Scornicești
Un aspect interesant legat de moștenirea de la Scornicești a urmașilor lui Nicolae Ceaușescu are legătură cu singurul copil care mai este în viață. Contactat de Gândul, Serghei Mizil, bun prieten cu fiul cel mare al cuplului Ceaușescu, Valentin Ceaușescu (foto jos) – a subliniat că singurul supraviețuitor dintre cei 3 copii ai cuplului Ceaușescu refuză să fie parte în procesul de restituire a terenurilor și altor bunuri de la Scornicești. În egală măsură, nu este interesat nici de deschiderea unei case memoriale în orășelul din județul Olt.
„El nu a vrut să deschidă nici procesul pentru terenurile de la Scornicești. A încercat Mircea (n.r. – Oprean, cumnatul lui Valentin Ceaușescu, soțul Zoiei Ceaușescu) și a zis că pe el nu-l interesează. Nu a vrut, e foarte reticent la astea. Eu cu Mircea și cu nepotul ăla, pe care îl cheamă chiar Nicolae Ceaușescu, am fost cu avocați să cerem partea și el n-a vrut, a zis că nu-l interesează. Nu a acceptat să dea în judecată statul. I-am spus, de ce nu puneți ceva acolo la intrare (n.r. – pentru organizarea unui muzeu). Nu-l interesează nimic. Eu m-am înțeles cu soția, cu fetița lui, sunt o groază de oameni care vin la Scornicești”.
În altă ordine de idei, Serghei Mizil a mai punctat că Valentin Ceaușescu refuză să fie parte în procesul care acuză statul român de asasinarea părinților săi, pe 25 decembrie 1989. „Valentin nu a vrut să se facă dreptate pentru ce a făcut cu mă-sa și cu tac-su. Toată lumea a zis, și eu consider că e o crimă”, ne-a mai declarat Serghei Mizil. În schimb, avocații familiei au cerut, în anul 2024, rejudecarea procesului soților Ceaușescu de acum 36 de ani. Aceștia au cerut procurorilor să-i cerceteze pentru crimă pe toți cei implicați direct sau indirect. Pe listă se afla și Ion Iliescu, care a scăpat de un eventual verdict în urma decesului său din luna august a.c.
În oglindă. Opulență, lux și trend la Palatul Primăverii vs. emoție sinceră și fanatism la Scornicești
Pentru proiectarea somptuoasei reşedinţe private a familiei Ceauşescu a fost preferat cunoscutul arhitect Aron Grimberg-Solari.
Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic spectaculos conceput de arhitectul Robert Woll (care este și principalul designer al mobilierului reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu, scrie casaceausescu.ro.
Palatul Primăverii
Trebuie spus că somptuosul Palat din elitistul cartier Primăverii atrage în special turiștii străini. Domeniul vast cu păuni, piscină și grădină exotică, alături de vila elegantă cu numeroase camere compun o atracție mondenă, lipsită de patima și fanatismul aproape religios al celor care doresc să viziteze căsuța din județul Olt.
Iată tarifele practicate de administratorii domeniului din Primăverii.
| Ticket type | Price (lei/person) |
| Standard ticket with guide in Romanian and guide in foreign language. | 75 |
| Standard ticket with a guide in Romanian and a guide in a foreign language with a discount for students, students and pensioners. | 65 |
| Standard ticket with guide in Romanian and foreign language with documentary viewing. | 105 |
| Standard rate for „private tour” with guide in Romanian or foreign language. | 275 |
| Documentary viewing |
Căsuța familiei Ceaușescu era obiectiv turistic încă din perioada comunistă
Casa memorială „Nicolae Ceaușescu” a fost construită spre finalul secolului al XIX-lea, în stil simplu, tradițional, specific caselor zonei. Este alcătuită din două încăperi, un hol și un pridvor, iar în anul 1979 conducătorul vechiului regim hotărăște reamenajarea acesteia. A fost păstrat mobilierul original și mai multe obiecte casnice, lăzi de zestre, fotografii, bustul mamei acestuia, Alexandra, sau o pictură cu Ceaușescu la vârsta de 14 ani.
Un detaliu mai puțin cunoscut e faptul că, încă din perioada comunismului, acesta era un obiectiv turistic, cadrele de învățământ aducând elevii să vadă locul unde s-a născut fostul lider comunist. În fața casei tronează bustul celui mai iubit fiu al poporului. De precizat că, în prezent, vizitarea casei memoriale se face gratuit. Însă, lucrurile s-ar putea schimba după deschiderea oficială a muzeului.
Casa cu 3 încăperi adăposteşte mobila cumpărată în 1979 de către cuplul prezidenţial, tablouri cu familia, lenjerii de pat originale, ba chiar şi tacâmurile folosite de cei doi ân vvizitelșe private şi chiar lăzile de zestre.
Punctul nodal de atracție este însă bustul supradimensionat al lui Ceauşescu care tronează în curte, realizat de Dediu Georgescu, un sculptor român care a trăit în Franţa.
Val de emoție, nostalgie și fanatism la domeniul din Scornicești
De ziua de naștere a fostului președinte, admiratorii vin, de regulă, și cu logistica aferentă. Toată lumea are în piept insigne cu sigla Partidului Comunist Român, drapelul Republicii Socialiste România sau al Partidului Comunist Român (PCR), afișe ale bogatei propagande comuniste, tablouri cu Tovarășul sau chiar statuete.
Un lucru comun la toți vizitatorii domeniului de la Scornicești este solida componentă emoțională care îi însoțeșțe obligatoriu. Nostalgia, frustrarea față de modul în care a evoluat societatea în perioada post-decembristă, nevoia de recuperare a unui trecut care poate a coincis cu fericirea pentru mulți dintre vizitatori sau identificarea cu valorile reprezentate de comunism și în mod specific de președintele înlăturat de o revoluție, se înscriu în bogata gamă de emoții, care survine odată traversat pragul casei de la Scornicești.
O diferență majoră față de nucleul vizitatorilor de la Palatul Primăverii, în mare parte străini, care privesc cu detașare fila de istorie din domeniul cu păuni și scenografie luxoasă din București.
Surse foto: Descoperă.ro, Facebook Palatul Primăverii
Foto main: Colaj Gândul
