Liderii care au participat la summitul de la Londra au făcut primele declarații.
UPDATE 3:
Premierul polonez Donald Tusk a declarat duminică la Londra că există un „consens generalizat” între aliaţii europeni de a continua ajutorul militar pentru Ucraina şi le-a cerut statelor Uniunii Europene să cheltuie mai mult pentru înarmare, dar a precizat că Polonia nu este dispusă să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina, relatează Agerpres, citând EFE.
„Ne confruntăm cu o provocare majoră pentru întreaga Europă, nu doar pentru UE şi Ucraina”, a spus Tusk la o conferinţă de presă după summit. Europa „trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate în construirea industriei sale de Apărare şi în creşterea ajutorului pentru Ucraina”, a susţinut premierul polonez.
El a descris întâlnirea desfăşurată duminică de la Londra drept „istorică”, având în vedere că la fel este şi „situaţia în care trăim în prezent”.
Tusk a mai spus că „Ucraina are nevoie de sprijin constant şi de o poziţie cât mai puternică posibil înaintea unor negocieri cu Rusia”, îndemnând la continuarea ajutorului militar pentru Kiev.
Totuşi, în ce priveşte propunerea franco-britanică de desfăşurare a unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean ca element de descurajare în faţa Rusiei, în cazul unui acord de pace cu aceasta, premierul polonez a precizat din nou că ţara sa „nu are nicio intenţie să se implice direct pe linia frontului”. „Ca naţiune şi ca stat, facem mai mult decât suficient pentru a ajuta Ucraina”, a motivat Donald Tusk.
UPDATE 2:
Și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut declarații după summitul de la Londra. Acesta a spus că garanţiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru „tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră”, punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
El a precizat, duminică, la finalul summitului informal al liderilor de la Londra, că întâlnirea a fost una de coordonare în vederea organizării Consiliului European din 6 martie şi a unei întâlniri, pe 7 martie, cu liderii ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care „doresc o abordare a soluţiei războiului din Ucraina care să dea o pace sigură”.
„S-a convenit că garanţiile de securitate care pot fi acordate Ucrainei nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA. Aceste garanţii de securitate nu sunt doar pentru Ucraina, ci practic sunt pentru tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră. În acest sens, în continuarea parteneriatului transatlantic se va lucra la un plan comun în aşa fel încât garanţiile de securitate să fie asigurate atât cu o implicare mare a ţărilor europene, dar şi bazându-se pe un sprijin pe care SUA l-ar putea asigura”, a spus Bolojan într-o declaraţie de presă, transmite Agerpres.
Potrivit şefului statului român, liderii reuniţi la Londra au convenit menţinerea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina.
De asemenea, aceştia au căzut de acord în legătură cu pregătirea ţărilor europene pentru ca acestea „să-şi asume o povară mai mare pentru pacea în Europa”. „În acest sens se va avea în vedere creşterea bugetelor pentru apărare în perioada următoare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Totodată, a adăugat Bolojan, pentru încheierea unui armistiţiu şi a încetării focului cât mai repede, o reluare a dialogului între Ucraina şi SUA ar contribui la o închidere cât mai rapidă a conflictului şi la încetarea focului.
„Ţările prezente au convenit ca în etapa următoare să aibă consultări şi până la sfârşitul săptămânii viitoare să fire adoptate decizii în acest sens”, a conchis preşedintele.
UPDATE 1:
Statele membre ale UE trebuie să se reînarmeze urgent şi să li se ofere spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare, a declarat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de la Londra dedicat securităţii europene şi susţinerii Ucrainei în războiul cu Rusia, transmite Agerpres, citând AFP şi Reuters.
„Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a indicat Von der Leyen în faţa presei după summit.
Ea a adăugat că va prezenta „un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, invocând necesitatea creşterii cheltuielilor pentru Apărare „pe o perioadă susţinută de timp”.
Potrivit preşedintei Comisiei Europene, participanţii la acest summit au avut o discuţie „bună şi sinceră” şi au abordat necesitatea „garanţiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care merg de la „supravieţuirea economică până la rezilienţa militară”.
În acelaşi timp, a continuat Ursula von der Leyen, „cel mai important acum este să ne creştem cheltuielile pentru Apărare” în Europa şi să „ne pregătim pentru ce este mai rău”.
„Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare”, a spus ea, când a fost întrebată despre mesajul pe care doreşte să-l transmită Statelor Unite. „Suntem pregătiţi împreună, alături de dumneavoastră, să apărăm democraţia, să apărăm principiul că există un stat de drept, şi anume că un vecin nu poate fi invadat sau să fie schimbate graniţele cu forţa”, a adăugat ea.
Șeful NATO: Toată Europa va trebui să dea mai mult
Lideri a 14 state care susţin Ucraina s-au reunit duminică la Londra la acest summit informal, în prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a analiza poziţia Ucrainei în perspectiva unor negocieri de pace cu Rusia, discuţii deja lansate fără Kiev şi fără statele europene de preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că summitul de la Londra a avut „trei puncte cheie”, dintre care primul a fost sprijinul pentru Ucraina, „unde toată Europa va trebui să dea mai mult”, al doilea a fost căutarea unui „acord de pace durabil”, iar al treilea a vizat creşterea cheltuielilor militare europene „pentru a menţine NATO puternică”.
Americanii îi sugerează lui Zelenski să demisioneze
În timp ce lideri europeni discutau la Londra cu preşedintele Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu preşedintele american Donald Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia. „Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată postului CNN.
Trump şi vicepreşedintele său, JD Vance, i-au spus vineri lui Zelenski să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, atenţionându-l că se află într-o poziţie slabă de negociere, că armata ucraineană duce lipsă de soldaţi şi că se „joacă cu al Treilea Război Mondial”. De partea sa, Zelenski a spus că refuză concesiile faţă de preşedintele rus Vladimir Putin şi a cerut garanţii de securitate pentru a accepta un acord de pace.
La summitul informal desfăşurat duminică la Londra au luat parte, din rândul statelor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, invitaţii din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Știrea inițială:
Premierul britanic Keir Starmer a spus, după summitul de la Londra, că planul de pace condus de Regatul Unit a fost discutat cu Donald Trump. Întrebat despre răspunsul SUA la ceea ce propune, Starmer a sugerat că a discutat despre acest lucru cu președintele american în apelul lor de aseară.
„Uite, am vorbit cu președintele Trump aseară. Nu voi trece prin detaliile acelei conversații, dar nu aș face acest pas pe acest drum dacă nu aș crede că este ceva care ar avea un rezultat pozitiv în ceea ce privește asigurarea că ne mișcăm împreună – Ucraina, Europa, Regatul Unit și SUA – împreună către o pace durabilă”, a spus acesta.
Keir Starmer: Este timpul să acționăm și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și de durată
„Ne aflăm astăzi la o răscruce a istoriei”, a mai spus acesta în cadrul conferinței de presă.
„Acesta nu este un moment pentru mai multe discuții – este timpul să acționăm și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și de durată”, a mai declarat premierul britanic.
Totodată, acesta a precizat că orice acord final „va trebui să implice Rusia”, dar Moscova nu ar trebui să dicteze garanțiile care pot fi oferite Ucrainei, având în vedere istoria încălcărilor ruse din trecut.
„Tocmai aceasta este situația pe care cred că trebuie să o evităm de data aceasta, motiv pentru care mergem pe acest drum”, a mai spus el.
Starmer, întrebat despre posibilitatea unui conflict între Marea Britanie și Rusia
De asemenea, Starmer a fost întrebat dacă poate exclude un conflict între Marea Britanie și Rusia. El a spus că scopul planului pentru Ucraina este de a garanta pacea și de a evita noi conflicte.
„Nu vreau conflicte în Ucraina, în Europa și cu siguranță nu în Regatul Unit. Vreau stabilitate în Regatul Unit. Modul de a asigura această stabilitate este să ne asigurăm că suntem capabili să apărăm un acord în Ucraina, pentru că singurul lucru pe care ni-l spune istoria noastră este că, dacă există conflict în Europa, acesta va apărea pe tărâmurile noastre”, a spus acesta.
Cele patru măsuri convenite în timpul summitului
Totodată, premierul britanic a spus că liderii prezenți la summit au convenit asupra a patru pași importanți:
1. Menținerea fluxului de ajutor militar către Ucraina pe durata războiului și creșterea presiunii economice asupra Rusiei.
2. Orice pace durabilă trebuie să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor pentru orice discuție de pace.
3. În cazul unui acord de pace, liderii europeni își propun să descurajeze orice viitoare invazie a Rusiei în Ucraina.
4. Se va forma o „coaliție a celor dispuși” să apere Ucraina și să garanteze pacea în această țară.
