Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca, devenit un reper gastronomic și turistic al Dobrogei, nu va avea loc în 2025.
Evenimentul, început în 2009 ca o serbare locală organizată de doi locuitori ai comunei, a crescut spectaculos, ajungând în 2023 la peste 144.000 de participanți în două zile – mai mulți decât la Neversea. În 2024, fără borș gratuit, festivalul a atras chiar și mai mulți vizitatori, peste 150.000.
Contrar percepției publice, Primăria Jurilovca nu a cheltuit niciodată bani din bugetul propriu pentru organizare, finanțarea provenind inițial din surse private, iar din 2018 și din fonduri europene și sponsorizări. Costurile depășesc anual 1,5 milioane de lei, iar ediția din 2025 ar fi necesitat cel puțin dublu.
Aflați povestea acestui festival de la jurnalistul Patrick André de Hillerin.
„ORICE OM NU-I ESTE TEAMĂ SĂ SE PRICEAPĂ LA TOATE.
În 2009, doi oameni din comuna Jurilovca (Eugen Ion, antreprenor în agricultură și servicii din Sălcioara, și Paul Condrat, profesor de istorie din Jurilovca) se hotărăsc să organizeze o Serbare a Borșului de Pește, în Jurilovca. Inițiativă 100% privată, fără vreun leu public, fără sprijin de la primărie.Sărbătoarea se desfășoară pe durata unei singure zile, nu știu exact data, dar este în octombrie, în apropierea hramului bisericii lipovenești din Jurilovca, adică Acoperământul Maicii Domnului, care, pe rit vechi, se celebrează pe 14 octombrie.
Prima ediție a ceea ce avea să devină Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca se ține pe un teren de pe strada Păcii, în spatele unui magazin care astăzi face parte din franciza La Doi Pași. Scena este amplasată în remorca unui tir și pe ea urcă coruri și ansambluri locale. Pescarii din Jurilovca gătesc 5 (cinci) ceaune cu Borș de pește, care se distribuie gratuit tuturor celor care participă la sărbătoare. Iar cei care participă la sărbătoare sunt aproximativ 200 de oameni, în marea lor majoritate localnici.După 14 ani, în 2023, Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca, desfășurat pe 2 și 3 septembrie, devine cel mai mare festival în aer liber din Dobrogea, cu 144.000 de participanți în două zile, un număr de participanți/zi mai mare decât la Neversea.
Ediția din 2023 este ultima la care se distribuie gratuit borș de pește: aproximativ 50.000 de porți în 2 zile, gătite de pescarii locali în 50 de ceaune. La ediția din 2024 nu se mai distribuie borș gratuit, iar cârcotașii estimează că audiența va scădea simțitor. În realitate, la ediția din 2024 participă peste 150.000 de oameni, cu aproape 10.000 mai mulți decât la ediția anterioară. Chiar dacă nu mai este cel mai mare festival în are liber din Dobrogea, loc pe care îl ocupă încă de anul trecut Beach, Please, Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca rămâne cel mai mare festival gastronomic și un reper pentru județul Tulcea. A încetat de mult să mai fie o sărbătoare locală, sătească.Astea sunt datele în mare, acum am să detaliez puțin.
Eu locuiesc în Jurilovca de aproximatv trei ani. Și-mi place. În 2022, înainte să ne mutăm aici, l-am cunoscut pe Paul Condrat. Pe Eugen Ion îl știam de prin 2019-2020, din drumurile mele de ziarist, pentru că el este, din 2012, primarul comunei Jurilovca. De la ei am aflat povestea Festivalului Borșului și apoi am început să o cunosc direct. Na, locuind aici, nu aveam cum să evit informații direct de la sursă despre un eveniment de amploarea asta. De aia cred că pot să ofer o perspectivă mai informată și mai apropiată de realitate decât au mulți dintre cei care au scris și dat sfaturi despre Festival în ultimele zile.Pe 30 iulie anul ăsta, Eugen Ion a anunțat public faptul că ediția din 2025 a festivalului Borșului Lipovenesc de Jurilovca, ce trebuia să aibă loc pe 6 și 7 septembrie 2025, se suspendă, în contextul crizei bugetare.
Ieri seară a organizat și o întâlnire cu operatorii din turism și comercianții din localitate, ca să-și explice decizia. M-am strecurat, am mai aflat lucruri, am mai cules ceva informații, cam cât de complete pot fi ele.Am citit și la jurnaliști și la simpli comentatori online diverse opinii și multe sfaturi. Mulți. știu cum se organizează un astfel de festival și, mai ales, cum s-ar putea el organiza în condițiile astea. Și toți știu că festivalul era organizat din bani publici, de la Primărie, de la Guvern, de la… Adevărul, însă, este că Primăria Jurilovca nu a cheltuit niciodată, dar niciodată, vreun leu din bugetul propriu pentru organizarea festivalului.
În perioada 2009-2012 pentru că Primăria nu avea nicio legătură cu festivalul, fiind o întreprindere complet privată, apoi pentru că Eugen Ion nu a vrut să folosească pentru festival vreun leu pe care ar fi putut și trebuit să-l folosească pentru nevoile reale ale localităților. Iar nevoile erau și încă sunt numeroase.
Am să vă dau câteva exemple: în 2012, în Jurilovca (în toată comuna) apa curgea de 2 ori pe săptămână, câteva ore, cât să-și umple oamenii butoaie, bidoane și alte alea, să le ajungă pe câteva zile. Asfalt era doar pe drumul județean care traversează localitățile din comună. În Jurilovca exista o singură pensiune acreditată, cu aproximativ 20 de locuri de cazare. Adevărul e că ce turism puteai face în condițiile alea. Azi, toate satele din comună au apă curentă 24/7, se finalizează și canalizarea din Vișina, există 2 stații de epurare, Jurilovca și Sălcioara sunt asfaltate aproape în întregime, mai e de lucru la Vișina. Sunt peste 35 de pensiuni acreditate, cu 400-500 de locuri de cazare, un camping pentru rulote, un resort de 4 stele și satul de vacanță de la Gura Portiței, pe care nu l-am luat în calcul la numărul locurilor de cazare nici pentru 2012 și nici pentru 2025. Bun, revenind la festival. S-a numit mai întâi Serbarea Borșului Pescăresc, apoi, din 2018, Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca. Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca este marcă înregistrată la OSIM.
Festivalul a crescut încet-încet și a evoluat și ca durată de desfășurare, de la o singură zi la două, și ca line-up. De la coruri și ansambluri locale a ajuns ca la ultimele două ediții să aibă în line-up și artiști internaționali. Goran Bregovic în 2023, Gipsy Kings în 2024.
FINANȚAREA
– Din 2009 până în 2017 finanțarea Festivalului a fost 100% privată. Primăria a avut rol de organizator dar nu a folosit bani din bugetul propriu pentru a finanța festivalul. A direcționat către Festival doar taxele plătite de către comercianți. Fiind o manifestare unde multă vreme au venit doar comercianți locali, taxele au fost, până la un moment dat, modice.
– Din 2018-2019, pentru Festival au fost accesat fonduri europene, în cadrul unui proiect de promovare a tradițiilor și gastronomiei locale. Din câte știu, finanțarea europeană a fost de aproximativ 100.000 de euro pe ediție. La banii europeni s-au adăugat sponsorizări și finanțări private
– În 2020 și 2021 Festivalul nu s-a organizat din cauza restricțiilor impuse de pandemie.
– În 2022 și 2023 Festivalul a mai beneficiat de finanțare europeană, dar costurile de organizare au fost cel puțin duble (dacă nu chiar mai mult de duble) față de finanțarea europeană. Costurile suplimentare au fost mereu acoperite exclusiv din finanțări private.
– în 2024, organizarea Festivalului a fost incertă din cauza calendarului electoral. Dacă vă amintiți, la începutul anului se stabilise că alegerile prezidențiale vor avea loc în septembrie, eventual comasate cu cele parlamentare. Festivalul, a cărui dată se mutase la final de august/început de septembrie din motive meteorologice, ar fi căzut fix în plină campanie electorală. Organizatorii nu doreau o asociere electorală, așa că s-a luat în calcul suspendarea ediției. Atunci când calendarul electoral inițial anunțat la început de an a fost, din nou, modificat, iar prezidențialele și parlamentarele au fost mutate în noiembrie-decembrie, era deja târziu pentru alte demersuri legate de surse de finanțare mai consistente. Anunțul privind organizarea Festivalului a fost făcut pe 20 mai, după ce a devenit cert că există o sursă de finanțare. Consiliul Județean Tulcea anulase organizarea unui festival pe faleza Ivan Patzaichin și a decis ca suma nefolosită acolo să fie folosită pentru Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca.
Finanțarea de la CJ Tulcea a fost de 1.000.000 de lei, la care s-a adăugat finanțare privată de cel puțin 500.000 de lei. Finanțarea de la CJ este egală cu cea pe care o primește Festivalul Unitate la Cetate, de la Enisala.
În 2025 nu există doar o criză bugetară, ci și o precauție sporită a cheltuielilor din mediul privat. Chiar dacă finanțarea de la CJ Tulcea era bugetată încă de la începutul anului, organizatorii au decis că e mai bine să nu folosească acei bani, mai ales că ar fi avut nevoie de dublul sumei, cel mai probabil, pentru festival. Iar acea finanțare privată, anul acesta, pur și simplu nu se întrezărea.
De aceea și nu numai s-a anunțat, pe 30 iulie, suspendarea ediției din 6-7 septembrie a Festivalului Borșului Lipovenesc de Jurilovca.
BORȘUL
Borșul de pește (sau ciorba/zeama de pește) a fost la baza acestui festival/acestei serbări. Sunt mulți puriști care dau lecții, spunând că este incorect să numești borș un fel de mâncare care nu conține ingredientul borș. Doar că Jurilovca este un sat de lipoveni, iar ei, lipovenii, în mod tradițional, numesc borș orice fel de ciorbă, chiar dacă nu pun borș în ea. E parte din tradiția și moștenirea lor.
De aceea, pentru a mai spulbera din îndoieli, numele festivalului a devenit „Festivalul Borșului Lipovenesc”. De Jurilovca, desigur. De la prima ediție conceptul serbării a fost împărtășirea cu comunitatea și mai apoi și cu alții a unui fel de mâncare tradițional în zonă. De aia s-a și distribuit gratuit. Distribuirea de porții gratuite de borș a făcut parte și din proiectul finanțat din bani europeni, ca mijloc de promovare a gastronomiei locale. Și a funcționat. Din 2024 borșul nu se mai distribuie gratuit, lumea îl cumpără și nu are o problemă cu asta.
Este absurd să spui că lumea venea la Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca pentru a mânca borș moca. S-a văzut asta și în 2024, când, fără zeci de mii de porții de borș gratuit, la Festival au venit peste 150.000 de oameni în două zile, cea mai numeroasă participare de până acum. Mulți dintre cei care vin la Festival fac sute de kilometri, cheltuie sute de lei pe transport, ar fi un calcul economic tembel să spui că dau 100 de lei pe benzină dus-întors sau 150 de lei pe biletul de autocar doar ca să mănânce moca o porție de borș care costă între 25 și 35 de lei, în funcție de mărimea porției și de restaurant.
IMPACTUL ELECTORAL
Alt mit absurd este acela că Festivalul ar fi un vehicul electoral pentru primarul Eugen Ion. Jurilovca este o comună compusă din 3 sate (Jurilovca, Sălcioara, Vișina), cu o populație de aproximativ 4.000 de locuitori. Pe listele electorale permanente sunt înscriși aproape 3.600 de oameni, din care votează constant cam 1.800, la locale. Pentru a rămâne primar, Eugen Ion nu are nevoie de voturile a 150.000 de oameni, ci doar de cât mai multe din cele 1.800 exprimate la alegerile locale. Să organizeze un festival pentru 1.500 de oameni ca să obțină cele 1.800 de voturi locale e ca și cum ar trage cu rachete Patriot după rândunici. În plus, din cei 150.000 de oameni care vin la festival, cei mai mulți vin din județele Constanța, Galați, Brăila. Vin mulți și de mai departe, din Buzău, Vrancea, Călărași, Ialomița, București și vin chiar și de foarte departe, din Timiș, Arad, Iași, Maramureș etc. Oamenii ăștia nu votează nici măcar în județul Tulcea, nu că nu votează în Jurilovca…
IMPACT ȘI VENITURI
Jurilovca a crescut și a devenit o destinație turistică în jurul acestui Festival, care a fost principalul vehicul de imagine, multă vreme și singurul. Fără infrastructură și fără investiții, însă, doar din Borș, nu s-ar fi dezvoltat. În 12 ani, în Jurilovca s-au realizat proiecte de 31 milioane de euro, cu finanțare europeană și națională și sunt în derulare sau depuse spre finanțare proiecte de încă 52 de milioane de euro. Ăsta a fost motorul principal al dezvoltării comunei.
Dar la nivel de imagine, rămâne Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca. Ca impact direct asupra comunității, faceți niște calcule pe cele două zile de festival de anul trecut. Media de cheltuieli pentru o persoană este de minim (estimare conservatoare) 100 de lei. (Doar traversarea cu barca la Gura Portiței costa, anul trecut, 70 de lei de persoană, dus-întors, și au fost mii de oameni care au făcut această traversare. Doar în două zile se încasează serios în Jurilovca, fără a lua în calcul cazarea. Și că tot vorbim despre cazare, în 2023 și 2024 au fost ocupate de către cei veniți la festival locurile de cazare din toată comuna, evident, dar și din toate localitățile pe o rază de 60-70 de kilometri.
Oameni veniți pentru cele două zile de festival s-au cazat în Sarichioi, Enisala, Babadag, Baia, Agighiol, Valea Nucarilor, Mahmudia, Murighiol și Dunavăț, municipiul Tulcea, etc. Cei mai mulți dintre participanți (la o medie de 75.000 pe zi) vin doar pentru o zi și pleacă, noaptea târziu, după ultimul concert, înapoi acasă. Anul trecut au fost în jur de 45.000 de automobile care au parcat în Jurilovca, în cele 2 parcări amenajate la intrările în localitate. Mulți dintre aceste automobile au parcurs peste 200 de kilometri dus-întors. Numai din accizele și TVA-ul pentru combustibilul folosit statul român încasează în week-end-ul cu festivalul peste 2.000.000 de lei. Cum Festivalul nu se suprapune cu vreun alt eveniment de aceeași amploare, putem spune că fără festival statul român n-ar încasa acești bani în week-end-ul cu pricina.
FESTIVAL MAI MIC, ARTIȘTI „IEFTINI” ȘI BILETE
Foarte mulți specialiști online și-au exprimat părerea că un astfel de festival se poate organiza mai ieftin, cu artiști mai puțin cunoscuți și artiști locali și că, de asemeni, se pot vinde bilete, chiar și la prețuri modice, cum ar fi 10 lei/zi.
În primul rând, biletele. Finanțarea europeană și cea de la CJ Tulcea eu exclus posibilitatea de a se emite și comercializa bilete, pentru că finanțările au fost făcute în scopul promovării gastronomiei și tradițiilor locale pentru cât mai multă lume, iar biletul ar fi fost o restricție în îndeplinirea acestui scop. Cam peste tot pe unde există astfel de finanțări intrarea este gratuită.
Apoi, cei care au făcut calcule că un bilet de 10 lei ar putea acoperi costurile, uită că din prețul biletului trebuie plătite mai întâi taxele, care sunt după cum urmează: TVA (21%), timbru muzical (5%), un procent pentru monumente istorice (2%), impozit pe spectacole (până la 5% stabilit de autoritățile locale) taxe către UCMR-ADA, UPFR etc. Din 10 lei, minim 3,5 lei reprezintă taxe.
Și acum să facem o simulare pornind de la ziua I a Festivalului din anul 2023, atunci când headliner a fost Goran Bregovic.
În primul rând, capacitatea maximă a portului nou din Jurilovca este de aproximativ 50.000 de oameni. Atâția au asistat la concertul lui Goran. Nu poți vinde mai multe bilete, pentru că toți cei care cumpără bilet trebuie să poată participa la evenimentul principal. Altfel se întâmplă ca la Untold în 2023, când s-au vândut mult mai multe bilete decât capacitatea Cluj Arena, iar toată lumea a vrut să participe la concertul Imagine Dragons, supra-aglomerând stadionul.
Lucru nu doar ilegal, ci și extrem de periculos pentru public în primul rând.Așadar nu poți vinde decât 50.000 de bilete pentru o zi. Încasezi maxim 500.000 de lei într-o zi, 1.000.000 de lei în cele două zile, din care plătești taxe de 350.000 de lei. Îți rămân 750.000 de lei, bani din care nu poți acoperi nici măcar 1/3 din costuri. În plus, pierzi 50.000 de vizitatori care cheltuie câte 100 de lei pe zi (minim). Asta înseamnă că reduci și veniturile comercianților cu 1/3, iar asta se răsfrânge în taxele pe care le poți percepe de la comercianți. În varianta asta, toată lumea pierde: organizatorul, comercianții, participanții și statul, care se trezește că încasează, și el, cu 1/3 mai puțin. Este genul de business lose-lose.Dacă, pentru edițiile viitoare organizatorii vor lua în calcul emiterea de bilete, probabil că vor lua în calcul, de asemeni, și astfel de date. Pentru că online e ușor să organizezi festivaluri, în viața reală e ceva mai complicat.
În al doilea rând, line-up-ul. Nu poți face un festival de amploare doar cu ansambluri locale si artiști necunoscuți. Singura economie pe care o faci aici sunt onorariile, care sunt mai mici decât cele ale artiștilor consacrați sau în vogă. Jurilovca are în momentul acesta trei coruri lipovenești și un ansamblu de dansuri. Este clar că nici măcar un festival mai mic nu poți organiza și trebuie să mai inviți artiști și din alte localități. transportul și cazarea artiștilor, o cheltuială importantă la un eveniment, costă la fel de mult în cazul unui artist necunoscut ca și în cazul unui artist celebru. Singura diferență este că artistul cunoscut atrage publicul, cel necunoscut nu o face.
Am văzut momente din zi la festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca în care pe scenă se aflau artiști necunoscuți, iar în fața scenei se aflau 2-300 de oameni. Scuze, dar pentru 200-300 de spectatori nu mai ridici scena și nu instalezi un sistem de sunet de 40-50.000W, n-are rost și e prea scump. Plus că nici de mari vânzări pe zona de food & drink nu vorbim. Ajung două grătare (unul pentru pește, unul pentru mici), un ceaun pentru borș, un dozator de bere și un frigider pentru apă și sucuri. Adio taxe de la comercianți, adio bani din bilete, adio impact în comunitate. Serbarea Borșului a fost acolo, de acolo a plecat, nu are de ce să se întoarcă. Știu, este un text foarte lung, felicitări celor care au ajuns până aici, dar am zis să-i ajut pe specialiștii online să înțeleagă măcar puțin din ce se întâmplă în lumea reală”, a scris jurnalistul Patrick André de Hillerin pe Facebook.
