Rusia continuă să atace România. Operațiunile hibride ale Rusiei împotriva României nu s-au încheiat după alegerile din 18 mai, ci s-au accentuat și vor continua într-un ritm tot mai agresiv, avertizează Iulia Joja, expert în securitate și profesor la Georgetown University, în Statele Unite.
Rusia continuă să atace România
Joja atrage atenția că România a devenit un obiectiv strategic important pentru Kremlin, mai ales în contextul în care Rusia a reușit să câștige influență în state din regiune precum Serbia, Ungaria, Slovacia și, într-o anumită măsură, chiar Polonia.
„România are un rol esențial în regiune, în special acum, când Ucraina și Republica Moldova sunt tot mai apropiate de București. Rusia vede această apropiere drept o amenințare directă”, a declarat experta în securitate.
Cooperare regională fără precedent
Joja subliniază că, pentru prima dată în ultimele decenii, România, Ucraina și Republica Moldova cooperează real, pe picior de egalitate. În opinia sa, această nouă formulă trilaterală – formalizată recent la conferința de la Odessa – este una cu beneficii reciproce, dar incomodă pentru interesele Kremlinului.
„România are un interes vital ca Ucraina să reziste invaziei rusești, pentru că alternativa ar fi ca trupele ruse să ajungă în Republica Moldova și, de acolo, la gurile Dunării. La rândul său, Ucraina are nevoie de sprijinul României, mai ales în condițiile în care Polonia este condusă acum de un președinte eurosceptic ostil Kievului”, a explicat Joja.
Kremlinul, sursa conflictelor regionale
Potrivit acesteia, relațiile tensionate dintre România, Moldova și Ucraina din ultimele trei decenii nu sunt întâmplătoare, ci au fost cultivate și întreținute de Kremlin. Rusia ar fi susținut grupări radicale din România, prezentându-le apoi ca dovadă a unor presupuse ambiții teritoriale față de vecinii estici.
„Motivul principal pentru care aceste trei țări au avut relații dificile este Kremlinul. Moscova a lucrat constant pentru a le dezbina și a promova narative periculoase, inclusiv prin sprijinirea extremei drepte”, afirmă Joja.
Același model ar fi fost aplicat și în relația României cu Ungaria, prin sprijinirea revizionismului la Budapesta.
Operațiunile hibride vor continua
Întrebată dacă ofensiva hibridă a Rusiei asupra României s-a încheiat după alegeri, Joja a fost tranșantă:
„Categoric, nu s-a oprit. Kremlinul nu are niciun interes să renunțe la aceste operațiuni. Scopul este clar: slăbirea Uniunii Europene și reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina. România, prin poziția sa geografică și apropierea de Ucraina, devine tot mai importantă pentru Moscova.”
Ea avertizează că România ar putea fi vizată tot mai intens în lunile și anii următori, iar atacurile de tip hibrid – propagandă, dezinformare, polarizare socială – vor lua amploare.
Un context regional complicat
România se află într-un context geopolitic instabil, cu amenințări multiple în regiune. Cu toate acestea, Joja subliniază și o notă de optimism: societatea românească are o reziliență democratică superioară față de alte state din Europa Centrală și de Est.
„România este un caz aparte: are cel mai ridicat nivel de susținere pentru apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Chiar și votul pentru partide populiste, precum AUR, nu exprimă neapărat euroscepticism, ci mai degrabă frustrare față de clasa politică tradițională”, explică Joja pentru News.
Sursa: Rusia continuă să atace România. Avertismentul unui expert
