Sănătatea mintală în era digitală, cum este și numele conferinței organizate de Q Magazine, a devenit un subiect tot mai des dezbătut. Specialiștii au temeri reale, mai ales că fenomenul devine tot mai grav
Pericolul din spatele tehnologiei reprezintă un adevăr dur despre sănătatea mintală în era digitală cu care toți copiii din ziua de azi se întâlnesc, fie acasă, la școală sau în anturaje. Specialiștii s-au adunat pentru a discuta despre acest subiect în cadrul unei conferințe organizate de Q Magazine marți, 7 octombrie, la Palatul Patriarhiei.
Adevărul despre sănătatea mintală în era digitală, spus la evenimentul Q Magazine
Conferința, ce a purtat numele „Sănătatea mintală în era digitală”, a avut drept scop aprofundarea problemelor cu care se confruntă copiii în aceste zile privind mediul online și dependența pe care acestea o pot cauza. Discuțiile au avut loc chiar în preajma Zilei Mondiale a Sănătății Mintale marcate pe 10 octombrie.
Printre invitații de marcă la această conferință se numără profesorul Martin Jan Stránský, renumit neurolog și autor al cărții „The rise and fall of the human mind”, Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației, Daniel David, senatoarea Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea Legii majoratului online, senatoarea Carmen Orban, membru al Comisiei de Sănătate a Senatului, Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, medici psihologi și psihiatri pentru copii, sociologi, dar și preoți.
Profesorul Stránský, care a participat la numeroase cercetări de-a lungul anilor, a subliniat concluziile la care s-a ajuns în urma acestora: „Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000. De la an la an, în fiecare țară – inclusiv în a dumneavoastră – oamenii nu mai pot scrie o propoziție de 20 de cuvinte pe hârtie”.
Telefoanele mobile în școli, un dezavantaj pe termen lung
Specialistul a vorbit despre cât de important este ca în școlile din România să nu mai existe telefoane mobile, iar accesul elevilor la tehnologie să fie cât mai limitat dacă se dorește o dezvoltare armonioasă a acestora.
„Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună. Studiile arată clar: telefoanele mobile nu ar trebui doar scoase din clase, ci din școli, în general. Aceasta nu este o opinie. Este un fapt concret, studiat. Cel mai rău lucru dintre toate sunt rețelele sociale.
Cei care au inventat tehnologia au știut toate aceste lucruri. Tim Cook, Bill Gates și Steve Jobs nu și-au lăsat copiii să folosească ceea ce ei înșiși au inventat. Jobs a inventat iPad-ul, dar copiii lui nu aveau iPad acasă. Ei controlau tehnologia. Și-au trimis copiii la Școala Waldorf, o școală fără calculatoare.
UNESCO propune interzicerea telefoanelor mobile în toate școlile din lume. Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți? 69 de țări au făcut-o deja!”, l-a întrebat reputatul neurolog pe ministrul Educației.
În sprijinul ideii că telefoanele mobile dăunează inteligenței și stării generale de sănătate a venit și Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, director științific la Spitalul Clinic Sanador.
„Nu dorm cu telefonul, nu-l țin lângă mine. Deși am fost on-call (mereu la dispoziție), ca director de spital, îl țineam la trei patru metri, dar am văzut și oameni care dorm cu telefonul în pat, ceea ce este o mare nenorocire”, a dezvăluit medicul, care și-a împărtășit propria experiență în care el folosește telefonul mobil la cel puțin o oră și jumătate după ce s-a trezit.
Paradoxurile din România privind rețelele sociale
În contextul problemelor pe care mediul online le creează în societate și afectează dezvoltarea copiilor și tinerilor, Q Magazine a solicitat întocmirea unui studiu complex. Realizat în premieră în țara noastră de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), studiul a fost prezentat de profesorul Vasile Dîncu, fondatorul instituției.
Efectele negative ale rețelelor sociale
Sociologul a prezentat două mari paradoxuri în era digitală în care trăim: primul este că 90% dintre români sunt conectați la internet, dar România nu are politici publice și nici instituții dedicate mediului online și care să protejeze psihic utilizatorii; iar al doilea: „Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur. Marele paradox este că suntem superconectați, suntem hiperconectați, dar, dincolo de asta, la nivel individual, atunci când măsurăm valența socială, cum spunem noi în sociologie, adică nivelul de contacte cu ceilalți, vedem că oamenii sunt foarte singuri”.
„În sociologie, putem spune că cea mai importantă componentă a fericirii psihologice este dată de contactul cu ceilalți și de feedback de la ceilalți. Ori exact asta lipsește…Contactul uman”, a explicat fondatorul IRES.
România nu poate ajuta, momentan, tinerii cu dependențe digitale
Un alt lucru grav ce creează îngrijorare atât în mediul academic, cât și în cel medical și social, este faptul că țara noastră nu este pregătită să îi ajute pe tinerii cu dependențe de mediul online.
Prof. univ. Dr. Radu Țincu, Șeful Secției de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență București și autorul cărții „Învinge dependența”, a atras atenția asupra numărului tot mai mare de pacienți tineri care se internează după consumul de substanțe interzise.
„Mi s-a întâmplat foarte rar să fac un RMN al unui pacient de acest gen și să constat prezența unei singure substanțe toxice. De obicei aceștia consumă mai multe feluri de droguri”, a spus medicul în cadrul conferinței organizate de Q Magazine.
Și ministrul Sănătății a recunoscut că până la momentul în care România va oferi sprijinul necesar mai este drum lung, însă nu este imposibil, ba chiar se fac deja demersuri în acest sens.
„Eu vă spun, indiferent de ce spune oricine, că azi, în România, Ministerul Sănătății, responsabil de politici publice în sănătate, nu are o strategie pentru adicții în zona spațiului virtual. Nu există un centru de sănătate mintală, în România, funcțional, care să poată consilia și trata copiii minori, adolescenții, în zona de adicții de spațiul virtual. Poate că există pe hârtie, dar în realitate nu există. Și da, este un obiectiv al nostru”, a declarat Alexandru Rogobete, anunțând, de asemenea, construirea a sașe centre dedicate sănătății mintale în viitorul apropiat.
Cum sunt tinerii vulnerabili afectați de internet
Tehnologia – o mână de ajutor sau o armă letală?
Ministrul Educației, prof. Daniel David, a declarat că pentru el, ca psiholog și ministru, tehnologia poate servi drept ajutor, dar și ca armă de distrugere, în funcție de modul în care este folosită.
„Dacă ne uităm în istorie, aproape fiecare revoluție industrială era așteptată în termeni de catastrofă. Automatizarea va distruge aspectele personale, individuale. Computerele or să ne înnebunească și o să ne ia job-urile. Și acum, în mod natural, avem o altă revoluție industrială pe care o privim tot ca pe o catastrofă.
Pentru mine, ca ministru și ca psiholog, tehnologia, în sine, nu e bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de cum o folosești. Într-adevăr timpul de expunere contează, dar și mai important decât timpul este conținutul. Sistemul de Inteligență Artificială îți dă soluția, nu și calea spre soluție.
Studiile OECD ne arată că dacă ignorăm tehnologia în școli, copiii pierd avantaje competitive. Concluzia mea, ca psiholog și ca ministru: protejăm sănătatea mintală, dar o înțelegem bine, negativitatea nu este o problemă, emoțiile negative sunt importante, iar, ca ministru, am introdus în Planurile cadru pentru liceu disciplinele Autocunoașterea și Dezvoltarea personală, Autoreglare emoțională și, am încercat să creez prin mai multe poziții de consilieri în școli accesul la astfel de servicii”, a afirmat ministrul în timpul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Floriana Jucan.
Copil îmbolnăvit de rețelele sociale
Un exemplu dureros, prezentat în cadrul evenimentului organizat de Q Magazine, este cazul lui David, în vârstă de 12 ani, care dintr-un copil zâmbitor, sănătos, sportiv și cu poftă de viață, a ajuns să sufere de anorexie nervoasă din cauza influențelor negative de pe rețelele sociale.
„Nici în cele mai negre scenarii nu mi-a trecut prin minte că David al meu, copilul soare, copilul zâmbet, vorbitor fluent de două limbi străine, sportiv de performanță în două discipline, înot și fotbal, ar putea vreodată să cadă pradă celei mai parșive și periculoase boli psihice din câte a identificat știința medicală.
Anorexia Nervoasă a ajuns, potrivit cifrelor oficiale din Uniunea Europeană, la 20% rată de deces. Pe scurt, cei diagnosticați cu eating disorder se înfometează până când le cedează organele și mor. Pe termen lung rata de suicid este la cote alarmante.
În România patologia are iz fantomatic. Trebuie să ai mare noroc să găsești un medic care să pună diagnosticul corect. Și mai ales la timp. Până să ajung la Spitalul Obregia, la doamna doctor Florentina Rad, am auzit de la „Haideți doamnă că are fițe!”, „Îi trebuie o bătaie!” sau „Are intoleranță alimentară!”, până la „Sedează-l și dă-i cu forța să mănânce!”, a povestit mama lui David, Roxana Dima.
Prin conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, Q Magazine și-a propus să tragă un semnal de alarmă asupra tehnologiei care, deși este un progres al umanității, în exces poate avea efecte cum nu se poate mai nefaste asupra sănătății.
