Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion, a anunțat lansarea unei campanii de strângere de semnături pentru desființarea Curții Constituționale a României (CCR). Inițiativa, care vine la câteva luni după deciziile Curții privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, este privită de juriști ca o acțiune cu miză strict politică, fără relevanță constituțională.
O acțiune politică legitimă, dar fără finalitate juridică
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a comentat pe Facebook că demersul anunțat de AUR reprezintă „o încercare de valorificare și instrumentalizare în interes propriu a furiei și frustrărilor reale ale oamenilor pe Curte pentru anularea alegerilor”. Potrivit acestuia, acțiunea este „una politică legitimă, în politică totul e permis, dar fără nici un fel de justificare juridică și fără vreo finalitate practică”.
Neacșu subliniază că „desființarea” CCR presupune modificarea articolelor 142–147 din Constituție, iar o astfel de schimbare nu poate fi realizată decât printr-o lege de revizuire adoptată mai întâi de Parlament. Cu alte cuvinte, semnăturile pe care AUR intenționează să le adune nu pot produce efecte directe, ci doar pot deschide o procedură parlamentară complexă, urmată eventual de un referendum național.
Semnăturile, doar un exercițiu de imagine
Juristul arată că AUR nu are nevoie, în mod real, de cele 500.000 de semnături pentru a iniția revizuirea Constituției. Potrivit legii fundamentale, o astfel de inițiativă poate fi declanșată fie de 500.000 de cetățeni, fie de cel puțin 25% dintre parlamentari. În prezent, AUR ar putea strânge acest număr în interiorul Legislativului, cu sprijinul altor formațiuni și al unor senatori sau deputați neafiliați.
„AUR poate strânge ușor în Parlament majoritatea necesară care ar face de prisos efortul de a strânge 500.000 de semnături”, a scris Neacșu, explicând că această majoritate a fost deja verificată în cadrul moțiunilor de cenzură. În opinia sa, apelul la semnături are mai degrabă o funcție simbolică și de mobilizare politică, nu una juridică.
Obstacolul de două treimi
Chiar dacă AUR ar reuși să adune semnăturile și să introducă în Parlament o propunere de revizuire, procesul s-ar opri rapid în fața aritmeticii constituționale. Pentru a modifica legea fundamentală este nevoie de o majoritate calificată de două treimi, adică 310 voturi din totalul de 465 de parlamentari. „Dacă în Parlament nu există un astfel de vot, inițiativa se respinge și nu se va ajunge la adevăratul referendum național”, avertizează Neacșu.
Avocatul atrage atenția că oamenii nu sunt chemați să voteze pentru desființarea CCR și nici să modifice ei înșiși Constituția, ci doar să își exprime dorința. Din această perspectivă, campania anunțată de AUR se transformă într-un „recensământ al dorințelor” unui număr de cetățeni, fără valoare juridică și fără consecințe legislative.
„Un recensământ al dorințelor, nu o revizuire a Constituției”
Neacșu conchide că intenția AUR de a aduna semnături pentru desființarea Curții Constituționale are mai mult rolul de a măsura nemulțumirea publică decât de a produce efecte concrete. „Dorința oamenilor se poate măsura mult mai simplu printr-un sondaj de opinie și, exact ca acesta, nu e suficient pentru a determina în vreun fel acest deziderat”, afirmă el.
În final, avocatul avertizează că, dincolo de retorica populistă, „demersul rămâne un exercițiu politic de mobilizare a electoratului”, care exploatează o temă sensibilă fără a putea duce la modificări reale ale Constituției sau la desființarea CCR.
Sursa: Desființarea Curții Constituționale, între furie și farsă: de ce inițiativa AUR nu poate produce efecte reale – Stiripesurse.ro
