Papa Leon al XIV-lea, ales pe 8 mai în conclavul de la Vatican, are planuri uriașe pentru lumea catolică. Legătura cu Papa Francisc.
Papa Leon al XIV-lea, ales la al patrulea vot, la Vatican, joi, 8 mai 2025, este o adevărată surpriză chiar și pentru Biserica Romano-Catolică din România. Purtătorul de cuvânt al instituției, Tarciziu-Hristofor Șerban, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, la ce ar trebui să se aștepte oamenii de la noul papă, date fiind reformele pe care le-a început predecesorul său, Francisc.
Papa Leon al XIV-lea va continua reformele lui Francisc. Reacția Bisericii Romano-Catolice din România: „Sigur că s-ar putea să considere importante anumite accente”
Părintele Șerban ne-a spus că noul papă va continua reformele începute de Francisc, deoarece se numără printre cei care au participat la sinoadele care au produs mici revoluții în sânul Bisericii Catolice. Papa Francisc a fost primul papă care s-a adresat categoriilor sociale pe care până acum Biserica le-a tratat cu mai mult tact sau chiar cu răceală, fiind extrem de deschis față de comunitatea LGBT și imigranți.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Romano-Catolice din România a remarcat câteva lucruri importante încă de la primul discurs susținut de Papa Leon al XIV-lea. „Acest nou papă deja a declarat în cuvântul de salut că el se situează în continuitate cu predecesorul său, Papa Francisc. E firesc să fie așa, pentru că reformele pe care Papa Francisc le-a inițiat nu sunt inițiativa lui personală, exclusivă.
El a gândit aceste reforme împreună cu ceilalți cardinali, dar chiar și cu ceilalți episcopi din lume, pentru că aceste reforme au avut la bază lucrările unor sinoade ale episcopilor care se celebrează din doi în doi ani, reflectă acolo asupra problemelor actuale și iau decizii. Papa nu a făcut decât să concretizeze ceea ce episcopii și cardinalii au reflectat. Noul papă evident că a participat la aceste reflecții. Și vine, evident, în continuitate. Sigur că s-ar putea să considere importante anumite accente. Dar, pe fond, aceste reforme vor continua”, a declarat preotul Șerban, pentru FANATIK.
„A fost în contact cu realitățile cele mai variate din lume”
Primul papă nord-american este un profund cunoscător a teologiei augustiniene, completează Tarciziu-Hristofor Șerban. Ca o paranteză aici, vorbim despre gândirea filozofică bazată pe ideile Sfântului Augustin. Potrivit acestuia, numai harul lui Dumnezeu poate mântui sufletul, ideea stând la baza doctrinei predestinației (Augustin susținea că Dumnezeu a ales, din veșnicie, pe cei care vor fi mântuiți, aleșii, indiferent de faptele lor de căință ulterioare).
„Acest sfânt părinte are o personalitate, deși este pentru noi toți o surpriză alegerea lui. Am căutat repede cu toții în biografiile avute la îndemână și am înțeles că este un profund cunoscător al teologiei augustiniene și este specialist în dreptul canonic.
Am văzut că a activat ca misionar în America de Sud, deci a fost în contact cu realitățile cele mai variate din lume și cu siguranță că această dimensiune pastorală se va regăsi în activitatea lui”, a completat purtătorul de cuvânt al Bisericii Romano-Catolice, despre Papa Leon al XIV-lea.
În dialogul purtat cu FANATIK, părintele Șerban a remarcat și profilurile celorlalți cardinali, care au pierdut la vot în fața Papei Leon. Printre cei care au stârnit atenția presei internaționale s-a numărat și cardinalul spaniol Cristobal Lopez Romero, un susținător al dialogului interreligios, cu experiență vastă în afara Spaniei, în prezent arhiepiscop în Rabat, Maroc.
„Spania are legături atât cu America de Sud, pentru că au colonizat acest spațiu, dar și cu Africa de Nord sunt legături foarte vechi. Un spaniol n-a rămas strict în spațiul spaniol, ci a activat într-un spațiu puțin mai larg. Astfel, au această cunoaștere a unor realități care i-a îmbogățit și i-a făcut capabili de înțelegere a ceea ce se întâmplă astăzi în lume”, ne-a spus părintele Șerban despre cardinalul care a pierdut în fața Papei Leon.
Noul papă este pomenit deja în slujbele religioase
Odată cu anunțarea lui Papa Leon al XIV-lea, numele acestuia va fi pomenit de acum înainte, în toate slujbele, însă va fi amintit și defunctul papă în cadrul liturghiilor. „La fel ca în Biserica Ortodoxă și la Biserica Greco-Catolică, deopotrivă, la fiecare sfântă Liturghie sunt pomeniți întâi-stătătorii, Papa… Este pomenit episcopul locului și așa mai departe”, a adăugat preotul Șerban.
Robert Prevost (69 de ani) este al 267-a ocupant al sfântului scaun. Născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, Papa Leon al XIV-lea a devenit preot în anul 1982. După o perioadă de trei ani petrecută în Peru, după ce îmbrăcat hainele preoțești, s-a întors în orașul său natal unde a devenit preot-paroh.
