Când cardinalii din întreaga lume se retrag pentru a alege noul Papă, nu doar liniștea și meditația sunt impuse, ci și un regim alimentar strict, încărcat de semnificație și tradiție. De miercuri, 7 mai, aceștia vor fi izolați în Capela Sixtină pentru a delibera și a vota, dar se vor confrunta și cu reguli culinare riguroase, menite să grăbească procesul decizional.
Istoricul culinar Mila Fumini, fondator al RAGÙ – Reti e Archivi del Gusto, explică această tradiție veche de secole:
„În timpul Conclavului, fiecare detaliu, inclusiv mâncarea, are un scop precis – alegerea noului Papă cât mai rapid posibil.”
Această filosofie culinară, ce combină post și disciplină, își are originile în Evul Mediu și continuă să fie respectată și astăzi, cu mici adaptări.
Dieta de supraviețuire impusă de Papa Grigore al X-lea
Pentru a înțelege rigoarea din timpul Conclavului, trebuie să ne întoarcem în timp, până în anul 1268, când cel mai lung Conclav din istoria Vaticanului – ce a durat nu mai puțin de 1.006 zile – s-a desfășurat la Palatul Papilor din Viterbo. 19 cardinali nu au reușit să ajungă la un consens în privința succesorului Papei Clement al IV-lea, iar această întârziere a stârnit nemulțumirea populației locale.
În fața acestei crize fără precedent, Papa Grigore al X-lea a fost ales în septembrie 1271 și a instituit reguli stricte pentru toate conclavele viitoare, incluse în constituția apostolică Ubi Periculum. Printre acestea se număra și impunerea unei „diete de supraviețuire” pentru cardinali. Dacă după trei zile de vot nu se ajungea la un rezultat, mesele se reduceau la o singură masă pe zi. Dacă nici după cinci zile nu era ales un nou Papă, cardinalii primeau doar pâine, apă și vin.
„Acest regim auster era menit să grăbească decizia și, simbolic, să aducă inspirația Duhului Sfânt”, explică Fumini.
Astfel, slăbiți de foame și cu puțină energie, cardinalii nu aveau altă opțiune decât să ajungă mai repede la un consens.
Secretul absolut și jurământul bucătarilor
Deși vremurile s-au schimbat, Vaticanul păstrează tradiția sobrietății culinare și a secretului absolut. Toate mesele sunt pregătite în interiorul Casei di Santa Marta – reședința temporară a cardinalilor pe durata Conclavului – iar accesul oricăror alimente din exterior este interzis.
Această regulă a fost înăsprită de Papa Benedict al XVI-lea, care a introdus un jurământ pe Evanghelie pentru toți lucrătorii din Vatican, inclusiv bucătarii și personalul auxiliar. Jurământul interzice dezvăluirea oricăror detalii legate de procesul de vot sau de mesele servite în acest interval.
„Toți cei care se ocupă de mesele cardinalilor sunt obligați la un secret absolut”, precizează istoricul culinar.
Aceasta este și explicația pentru care meniul exact rămâne necunoscut, deși câteva detalii au ajuns în presă de-a lungul timpului.
În timpul Conclavului, mesele sunt simple și menite să mențină vigilența și concentrarea. Mic-dejunul este frugal, urmat de un prânz lejer, compus din carne albă sau pește, cu legume proaspete din grădinile Vaticanului. Cina este și mai simplă: cereale, legume de sezon și pește gătit la aburi sau la cuptor.
„Cardinalii au nevoie de o minte limpede și un corp care să nu fie îngreunat de digestie”, explică Fumini. Dulciurile sunt rare, iar când sunt servite, constau în biscuiți uscați sau tarte simple.
Un fel celebru de mâncare, specific Conclavului, este „Pasta del Conclave” – o rețetă simplă și gustoasă, compusă din paste, unt și parmezan. Tradiția cere ca acest fel de mâncare să fie servit în primele zile de deliberări, simbolizând modestia și sobrietatea necesare procesului de vot.
Interdicții curioase: Alcoolul și sparanghelul, băgate la index
În mod surprinzător, există și câteva interdicții culinare. Alcoolul este limitat la câteva pahare de vin pe zi, iar sparanghelul este complet interzis. Deși motivul exact nu este clar, se crede că leguma este evitată din cauza compușilor sulfuroși considerați „nepotriviți pentru viața de interior”.
Cu toate acestea, înainte de zilele de izolare și dietă spartană, unii cardinali își permit un ultim răsfăț culinar în restaurantele din jurul Vaticanului, bucurându-se de preparate tradiționale italienești și vinuri alese.
Departe de fastul obișnuit al evenimentelor ecleziastice, Conclavul este o perioadă de reflecție și post, iar mâncarea joacă un rol fundamental în acest proces. Nu doar ca hrană, ci ca simbol al sacrificiului și al concentrării, menită să grăbească alegerea unui nou Papă.
Regulile stricte impuse de Papa Grigore al X-lea se păstrează și astăzi, amintind că până și mesele pot fi o formă de penitență și meditație atunci când decizi viitorul Bisericii Catolice.
Sursa: Post și rigoare la masa puterii. Secretele culinare ale conclavului papal • Buna Ziua Iasi • BZI.ro
