Zelenski anunțase inițial că ar ceda teritorii ocupate pentru a opri războiul, dar între timp și-a schimbat poziția și a respins planul de pace al SUA, care lăsa Crimeea Rusiei. Decizia a stârnit opinii împărțite între susținători și critici.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat la începutul anului că e dispus să sacrifice o parte a teritoriilor deja ocupate de ruși, totul pentru a opri războiul. Între timp, liderul de la Kiev s-a răzgândit, iar acum a respins planul de pace al SUA, care prevedea că Rusia va rămâne Crimeea. Deciziile lui Zelenski se văd diferit, iar dacă unii analiști politici îl laudă, alții îl critică și avertizează că Ucraina nu va obține poziții mai bune pentru negocierile de pace.
Răzgândirile lui Zelenski
Volodimir Zelenski surprindea pe multă lume la sfârșitul anului trecut, mai exact pe 29 noiembrie 2024, când afirma într-un interviu pentru Sky News că ar fi dispus să renunțe temporar la teritoriile deja capturate de ruși, în schimbul păcii. Nu este mai puțin adevărat că Zelenski introducea în ecuație și o altă condiție: aderarea Ucrainei la NATO.
„Dacă vrem să oprim faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO. Trebuie să facem acest lucru rapid. Și apoi, în ceea ce privește teritoriul ocupat al țării, Ucraina va putea să îl recupereze pe cale diplomatică”, a spus Zelenski în interviu. Au urmat declarații identice, până la începutul acestei săptămâni, mai exact miercuri, 23 aprilie, când a respins un plan de pace al americanilor, în condițiile în care Trump afirmase că nu se pune problema în acest moment ca Ucraina să recupereze Crimeea. „Nu este nimic de discutat. Acest lucru încalcă Constituția noastră. Acesta (Crimeea – n.r.) este teritoriul nostru”, a surprins din nou Zelenski.
Analiști politici și analiști militari de pretutindeni au încercat să afle de unde această schimbare de atitudine a liderului ucrainean, anunțată poate doar de relația sa zbuciumată cu omologul său de la Casa Albă, Donald Trump.
„Ar fi o soluție proastă să accepte”
Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Universitatea Paris-Est Creteil consideră că Zelenski are dreptate. Chiar dacă cele două părți ar putea ajunge la un compromis legat de Crimeea, Volodimir Zelenski nu are motive să accepte dinainte tratativelor directe o pierdere atât de mare.
„Ar fi o soluție proastă să accepte, fie și de facto, ca Peninsula Crimeea să aparțină Rusiei. Apoi, după negocierile de pace, dacă lucrurile se vor mai liniști peste ani și se va discuta despre soarta teritoriilor ocupate, rușii ar putea să spună că ucrainenii au renunțat de bună voie la Crimeea”, spune profesorul Sergiu Mișcoiu.
În același timp, el consideră că va fi dificil de făcut un compromis în ce privește Crimeea, în condițiile în care Federația Rusă nu concepe niciun moment să renunțe la această peninsulă. Rușii aduc ca argument aici faptul că Peninsula Crimeea a făcut parte din Rusia începând cu anul 1783. A fost anul în care fostul Imperiu Țarist a anexat peninsula, după un război devastator cu fostul Imperiu Otoman. Peninsula Crimeea a aparținut Rusiei până în 1954, guvernul sovietic de atunci a decis transferarea Crimeii de sub autoritatea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse către RSS Ucraineană.
„Rusia nu va face absolut nicio concesie în privința Peninsulei Crimeea. Ei o consideră teritoriu rusesc și vin cu argumente istorice, dar încălcând principiile dreptului internațional și după ce au recunoscut anterior că Peninsula Crimeea ar fi parte a Ucrainei”, amintește profesorul Mișcoiu.
Ce va face Trump
Există însă și o problemă. Fără ajutorul Statelor Unite ale Americii, aliații europeni ai Ucrainei vor avea dificultăți în a suplini sprijinul acordat de americani Kievului, la fel cum NATO fără SUA nu ar fi funcțional, cel puțin în acest moment.
Cunoscutul expert internațional în probleme de politici de apărare națională și evaluarea riscurilor, Hari Bucur Marcu, consideră că faptul că Volodimir Zelenski s-a răzgândit în privința Peninsulei Crimeea are legătură cu faptul că nici Ucraina și nici Federația Rusă nu ar fi pregătite să facă pace în acest moment.
Hari Bucur Marcu vede puțin diferit lucrurile și pornește în analiza sa de la planul american de pace, care tocmai a fost respins de ucraineni. Aparent, asta înseamnă că ucrainenii îi împing pe americani să renunțe să-i mai ajute în războiul cu Rusia. Totuși, Hari Bucur Marcu este convins că Donald Trump nu va opri ajutorul acordat Ucrainei, ajutor fără de care Kievul nu ar putea să facă față în acest război cu Federația Rusă.
„Trump a venit cu ideea opririi acestui război înainte de a avea învingători și învinși. Este o inițiativă americană 100% și ar fi fost salutară pentru două țări epuizate ca Rusia și Ucraina. Numai că nici Zelenski, nici Putin nu au fost de acord cu asta. Ambii sunt convinși că ar putea, într-un an, doi, trei maxim, să facă mai bine față uzurii războiului și să îl și câștige, ceea ce este improbabil”, spune Hari Bucur Marcu.
„Rusia nu poate fi învinsă”
În opinia sa, Rusia nu poate fi învinsă de o țară ca Ucraina. În cel mai fericit caz, ucrainenii ar putea la un moment dat, într-un context favorabil, să-i alunge pe ruși, însă nu ar fi un succes de lungă durată, iar Rusia ar relua în scurt timp ofensiva.
„Într-o perspectivă normală, Rusia nu poate fi învinsă în sensul în care doar îndepărtarea ei de pe teritoriul Ucrainei nu înseamnă învingerea Rusiei. Și sigur că Rusia ar putea reveni, oricând, chiar dacă s-ar constitui o forță ucraineană masivă care să alunge pentru moment toți rușii din teritoriul ucrainean. Ar fi ca într-un joc de fotbal în care ba ataci, ba te aperi. Doar că s-ar disputa la nesfârșit”, mai spune Hari Bucur Marcu.
El vorbește și despre relațiile foarte proaste dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, care contribuie la decizia liderului ucrainean de a respinge planul americanilor.
„Un moment important a fost în luna februarie, erau gata să semneze atunci această înțelegere privind exploatarea pământurilor rare. În ultimul moment, Zelenski a fost convins de opoziția din SUA să nu-l semneze, pentru a eroda imaginea lui Trump. Nu mai vorbim că relația lor era oricum una dificilă din cauză că Zelenski a făcut greșeala să se implice în campania electorală de partea Kamalei Harris, ceea ce nu a fost corect. Zelenski, pe considerentul că nu vrea să semneze, că el vrea să continue războiul, a găsit o sumă de pretexte. Care sunt pretextele? Acum a invocat Crimeea. Care Crimeea nici măcar nu era în discuție în planul de pace american. Pentru că în planul de oprire a războiului conceput de Trump se vorbește la teritoriile care sunt în momentul de față ocupate prin războiul început de Rusia în 2022. În niciun caz nu poți să te legi de Crimeea, care este din 2014 ocupată de ruși. Iar tu, Zelenski, dacă aduci în discuție Crimeea pentru a începe negocierile, înseamnă că, de fapt, nu vrei nici măcar să începi cu adevărat negocierile astea, că nu vrei oprirea războiului”, mai spune Hari Bucur Marcu.
Cine l-a făcut pe Zelenski să-și schimbe poziția
Despre același subiect vorbește și Iulia Joja, expert în Securitate europeană și profesor asistent la Georgetown University, în SUA şi cercetător la Institutul Diplomatic al SUA. Opinia sa diferă de cea a lui Hari Bucur Marcu și de cea a multor analiști militari și politici.
Iulia Joja crede că Volodimir Zelenski s-a răzgândit la sfatul unor lideri europeni, care i-au promis că vor continua să ajute Ucraina până la victoria finală.
„Zelenski a primit sfaturi din partea europenilor, de la Londra, Paris, dar și din alte locuri, pentru că europenii au înțeles că o înfrângere a Ucrainei și un succes important al Rusiei înseamnă oficializarea încălcării dreptului internațional și un precedent extrem de periculos. Asta ar însemna că Rusia va putea de acum să-și amenințe și să atace vecinii pentru a le ocupa teritoriile. Înseamnă încălcarea sistemului de ordine mondială de până acum.”
Spre deosebire de majoritatea experților și a analiștilor militari, Iulia Joja crede că europenii vor putea să suplinească stoparea ajutorului militar și financiar acordat de Statele Unite ale Americii Ucrainei, dacă Donald Trump va decide acest lucru.
„Problema a fost că Europei, ca și Statelor Unite, i-a lipsit voința de a ajuta mai mult Ucraina. Ne-a lipsit voința politică să facem acest lucru, pentru că europenii s-au obișnuit ca Statele Unite să fie lider în NATO în toți acești ani. Însă acum europenii realizează importanța Ucrainei și vor acționa. Europa are resursele necesare să ajute mai mult Ucraina, iar acum se iau deciziile politice pentru a trece cel puțin o parte din industria europeană pe picior de război. Va trebui ca întreaga Europa să facă niște eforturi, iar marile sacrificii vor trebui făcute de cetățeanul european, căruia trebuie să i se explice de ce există aceste costuri pentru sprijinirea Ucrainei. Pentru că Ucraina luptă acum pentru ca noi să nu fim nevoiți să o facem”, susține Iulia Joja.
Europa poate face mai multe pentru Ucraina
Și istoricul Armand Goșu, expert în Rusia și în fostul spațiu sovietic, consideră că Europa va trebui să-și asume un rol mai important, fără a nega faptul că a ajutat mult și până acum Ucraina. În opinia sa, există riscul ca Donald Trump să sisteze ajutorul acordat Ucrainei, iar Uniunea Europeană va trebui să facă ceea ce făceau până în prezent SUA.
„De la Trump nu știm sigur la ce să ne așteptăm, însă vedem că pare mai degrabă dispus să lase Ucraina lui Putin. Zelenski nu are altă alternativă, va trebui să lupte. Nu poate renunța la niciun centimetru din pământul țării sale, e obligat să continue lupta. Și Europa îl poate ajuta și poate ajuta mai mult. E suficient să ne uităm la faptul că țări mici precum Danemarca sau Olanda, dar și Țările Baltice, au oferit până acum un ajutor semnificativ Ucrainei. Aș spune că aceste țări au contribuit mai mult de jumătate din ajutorul militar primit în acești trei ani de Ucraina”, mai spune Armand Goșu.
