Curtea de Conturi a făcut o serie de controale la primăriile Sectoarelor 1, 4, 5 și 6, iar la unele dintre acestea lista neregulilor identificate este uriașă
Curtea de Conturi a publicat recent rapoartele de audit după controalele financiare realizate la Primăriile Sectoarelor 1, 4, 5 și 6, controale ce au vizat situațiile financiare din anul 2023. Practic, perioada în care primari au fost Clotilde Armand, la Sectorul 1, Daniel Băluță la 4, Rareș Hopincă și Popescu Piedone la Sectorul 5 și Ciprian Ciucu la 6. Cum toate cele patru rapoarte sunt de dată recentă, o analiză comparativă a acestora poate oferi o imagine a modului în care cele patru instituții au fost conduse.
Peste 500.000 lei, cheltuiți nejustificat la Sectorul 1
În anul 2023, Primăria Sectorului 1 și cele 83 de entități subordonate, de la Poliția Locală la cele 77 de unități de învățământ supuse auditului de către Curtea de Conturi, au avut cheltuieli de 1,3 miliarde lei.
La nivel contabil, auditorii Curții susțin că Primăria Sectorului 1 și-a majorat nejustificat activele cu 22,5 milioane lei, contravaloarea unor lucrări finalizate și recepționate până la finalul anului 2023. „Menținerea nejustificată la 31.12.2023, în soldul contului 231 „Active fixe corporale în curs de execuție”, a sumei de 22.546.851 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări de investiții finalizate și recepționate, cu această valoare fiind majorate nejustificat „Activele necurente” și diminuate cheltuielile, întrucât acestea nu aparțin patrimoniului Sectorului 1 al Municipiului București”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi, document ce menționează că această eroare a fost corectată în timpul controlului.
Un alt aspect, mult mai serios, vizează efectuarea unor cheltuieli cu bunuri și servicii/ investiții în sumă totală de circa 580.000 lei și care nu pot fi justificate. Cea mai mare parte a acestei sume, puțin peste 150.000 lei, vizează decontarea unor lucrări de renovare la Teatrul de Vară „Nicolae Bălcescu” din Parcul Basilescu. Tot la Parcul Basilescu figurează o altă plată nejustificată, de această dată în sumă de 85.000 lei, decontată pentru lucrările de întreținere a spațiilor verzi. Totuși, în acest caz, auditorii Curții subliniază că eroarea a fost generată de faptul că în cadastru suprafața intabulată a parcului este mai mică decât cea din evidențele ADP Sector 1, și deci și a firmei contractate.
Alte plăți nejustificate, identificate în raportul Curții, vizează 144.000 lei în cadrul unor lucrări de reparații și modernizate a unor străzi, 40.000 lei, reprezentând TVA-ul aferent unor lucrări de reparație la Liceul Jean Monet, sumă înregistrată însă în ianuarie 2025, plus alți 16.000 lei, reprezentând decontarea unor lucrări de reparație la Școala Gimnazială 192.
Un ultim aspect semnificativ semnalat de Curtea de Conturi vizează respingerea la rambursare a sumei de 178.500 lei, prevăzută într-o cerere de finanțare în condițiile în care bunurile livrate pentru această sumă în cadrul programului european nu au fost aprobate printr-o hotărâre a Consiliului Local Sector 1.
Plăți nejustificate de 1,4 milioane lei la Sectorul 6
În anul 2023, Primăria Sectorului 6, condusă de liberalul Ciprian Ciucu, și cele 82 de entități subordonate au avut cheltuieli totale de 1,29 miliarde lei. Înregistrările contabile eronate, identificate de auditorii Curții de Conturi, se ridică aici la suma de 33,4 milioane lei. Spre exemplu, una din erori vizează lucrări de reabilitare a sistemului rutier și amenajarea Parcului ANL Brâncuși în sumă totală de 10,2 milioane lei, lucrări finalizate și recepționate în perioada 2008-2020. Raportul Curții precizează că aceste lucrări finalizate nu au fost incluse la activele instituției din cauza „netransmiterii de către serviciul investiții către serviciul contabilitate a proceselor verbale de recepție încheiate la terminarea lucrărilor”.
O altă eroare ar consta în menținerea în soldurile conturilor terenuri/ construcții suma de 1,9 milioane lei reprezentând contravaloarea imobilului „Cinematograful Giulești”, imobil care însă se află în administrarea Primăriei Sectorului 1, ca urmare a unei decizii definitive a Instanței Supreme în anul 2017.
În ceea ce privește plățile nejustificate, sume identificată de auditorii Curții pare semnificativă, 1,4 milioane lei, însă raportul precizează că cea mai mare parte a acestei sume, circa 930.000 lei, a fost recuperată integral în timpul auditului. Suma provine dintr-un contract de 1,8 milioane lei, plătit de Primăria Sectorului 6 pentru mutarea instalațiilor electrice la construcția drumului Valea Largă. Curtea precizează că primăria nu a ținut cont de prevederile legale că în astfel de cazuri jumătate din contravaloarea lucrărilor executate revine în sarcina operatorului economic.
Alte plăți nejustificate identificate în raportul Curții de Conturi vizează 224.000 lei, facturi emise în urma unor lucrări de reabilitare termică a unor blocuri pe baza unor ajustări de preț calculate eronat, plata a 166.000 lei către operatorul de salubritate care a inclus în facturi și străzi care se aflau în lucrări de reabilitare, sau plata a 30.000 lei reprezentând indemnizații lunare nejustificate plătite unor șefi din primărie. Toate aceste sume au fost recuperate integral, de altfel, din toate sumele indicate doar 27.000 lei nu au putut fi recuperați.
„Anomalii fără explicații” la Primăria Sectorului 5
Potrivit Curții de Conturi, în anul 2023, Primăria Sectorului 5, alături de cele 55 de entități din subordine, au avut cheltuieli de 1,02 miliarde lei. La primăria condusă de Hopincă și Piedone în perioada supusă controlului, erorile de natură contabilă sunt mult mai numeroase și mult mai semnificative.
Spre exemplu, este identificată suma de 5,3 milioane lei creanțe datorate de două firme ale primăriei, Amenajare Edilitară și Salubrizare Fapte S5, în urma delegării unor servicii publice. Suma a fost recuperată pe parcursul controlului. Apoi, o altă datorie neînregistrată în activele primăriei vizează suma de 6,9 milioane lei, reprezentând contribuția datorată de către asociațiile de proprietari pentru lucrările de reabilitare termică ( 10% din valoarea plăților pentru reabilitarea termică a 15 blocuri).
Raportul Curții a identificat erori elementare în gestiunea finanțelor primăriei, în contextul în care cele 6 împrumuturi făcute de către instituție în acel an nu au figurat în evidența contabilă. Suma este una semnificativă, de peste 98 milioane lei, și a fost confirmată de către raportorii Curții de Conturi de la băncile care au derulat împrumuturile.
Dacă inițial datoriile primăriei sunt astfel supraevaluate cu suma de 98 milioane lei, ele sunt subevaluate cu alte sume care nu sunt trecute la contul și capitolul respectiv. Suma totală identificată în raportul curții este de 5,8 milioane, iar cea mai mare parte a acesteia, de 4,3 milioane, o reprezintă cheltuieli de executare silită și daune cominatorii – penalități generate de neîndeplinirea deciziilor instanțelor. Pentru ca haosul să fie complet, raportul Curții arată că aceste plăți au fost înregistrate direct pe conturile de cheltuieli și fără înregistrarea obligațiilor din sentințe, „cu consecința necunoașterii totalului sumelor datorate, entitatea fiind în imposibilitatea dimensionării corespunzătoare a prevederilor bugetare pentru punerea în plată a hotărârilor judecătorești fără a se ajunge la procedura de executare silită”.
Cu alte cuvinte, primăria nici nu știe ce datorii are de plătit în urma deciziilor definitive ale instanțelor, aceste sume fiind plătite doar după ce instituția ajunge cu conturile blocate. În acest sens, raportul Curții identifică aproape 2.000 de plăți făcute prin ordine de plată în perioadele în care instituția a avut conturile blocate.
Din seria erorilor contabile mai menționăm doar plata a 30, 1 milioane lei, vărsăminte pentru capital social pentru societățile Infrastructură SA și SC Salubrizare SA. Raportul Curții menționează că plata a fost făcută cu o întârziere de trei ani față de data la care a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local și „fără ca în evidența contabilă a entităților plătitoare să existe obligația de plată în condițiile în care capitalul social al celor două societăți figura ca fiind subscris și deja vărsat”.
În evidențierea acestor erori, limbajul raportului Curții pare a lua un ton exasperat, vorbind despre „anomalii pentru care nu există explicații” în prezentarea situației contabile a instituției, sau despre faptul că înregistrarea contabilă se face fără a ține cont de realitatea patrimonială – raportul menționând că unitățile de învățământ din Sector nici măcar nu sunt înregistrate în evidența contabilă a instituției.
Plăți nejustificate de peste 1 milion lei pentru șefii din primărie
În ceea ce privește plățile nejustificate efectuate de către Primăria Sectorului 5, suma identificate este una semnificativă, de 6,23 milioane lei. Ce se remarcă însă este faptul că în cele mai multe cazuri este vorba de sume plătite către firmele primăriei, sume recuperate doar datorită controlului Curții. Spre exemplu, auditorii Curții au identificat suma de 2,07 milioane lei plătită către SC Salubrizare Fapte S5, reprezentând contribuția la economia circulară pentru deșeurile destinate a fi depozitate. Raportul Curții arată că această sumă trebuia suportată de către operatorul de servicii potrivit contractului cadru.
La fel, Primăria Sectorului 5 a plătit 1,7 milioane lei către aceeași firmă proprie ca urmare a unei erori „rezultate din aplicarea unei formule incorecte în centralizarea suprafețelor pe care s-au aplicat serviciile de întreținere stradală, contrar prevederilor legale și clauzelor contractuale”.
O a treia plată nejustificată, tot către firma de salubrizare a primăriei, vizează decontarea a peste 550.000 lei „reprezentând diferențe rezultate din decontarea operațiunii de măturat manual care s-a suprapus cu operațiunea de măturat mecanizat pe aceleași suprafețe și în același timp”. Practic, după cum arată cele trei cazuri, propria firmă a umflat facturile primăriei cu peste patru milioane lei.
Dacă aceste sume au fost recuperate integral, nu același lucru s-a întâmplat cu suma de 1,18 milioane lei „cheltuieli de personal nelegale (…) indemnizației lunare a viceprimarului în cazul unor salariați (din cadrul aparatului primarului Sectorului 5 și cinci entități subordonate).”
Nu în ultimul rând mai merită subliniat, lista abaterilor este mult prea lungă, situația în care primăria a pierdut 1,5 milioane lei, fonduri europene nerambursabile, pe care nu le-au mai recuperat în cadrul unui proiect european pentru că angajații primăriei nu au ținut o evidență contabilă și nu au oferit documente care să justifice plățile efectuate.
Nereguli la Primăria Sectorului 4
Primăria Sectorului 4 și cele 70 de entități subordonate au avut cheltuieli totale de 1,19 miliarde lei în anul 2023. Deși lista de erori identificate la Sectorul 4, condus de primarul PSD Daniel Băluță, acestea par mai degrabă tehnice. Spre exemplu, cheltuielile pe anul 2023 au fost majorate cu suma de 8,3 milioane lei asta pentru că unele cheltuieli din decembrie 2022 au fost înregistrate pe exercițiul financiar 2023, iar în decembrie 2023 pe exercițiul financiar din 2024. Un alt exemplu de eroare contabilă identificată în urma controlului este menținerea la capitolul active fixe în curs de execuție a sumei de 199 milioane lei – contravaloarea unor lucrări de reabilitare termică a unor blocuri și construcția unei stații de metrou – care fuseseră finalizate și recepționate în 2023.
Ca erori mai serioase ar merita menționate alocarea sumei de 1,28 milioane lei către Arhiepiscopia Bucureștilor pentru lucrări de reparații, bani alocați fără aprobarea Consiliului Local și înregistrate drept cheltuieli ale primăriei fără un decont justificativ. La fel, poate fi menționată neînregistrarea în evidența contabilă a unui teren de 4.220 mp aferent unui bloc de locuințe pentru tineret situat pe Șoseaua Vitan-Bârzești.
În ceea ce privește plățile nejustificate identificate, suma totală se ridică la doar 320.000 lei. Suma provine din ajustări de prețuri la mai multe contracte, sumele fiind relativ mici și recuperate în urma controlului Curții de Conturi. Spre exemplu, primăria a plătit nejustificat 39.000 lei pentru întreținerea unor spații verzi din Parcul Orășelul Copiilor în condițiile în care în patru subzone din acest parc accesul era obstrucționat de un gard menit a proteja zonele verzi de un șantier.
