Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, susține că Senatul a sabotat o întâlnire programată cu raportorii Comisiei de la Veneția, care își propuneau să discute despre ordonanța de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale. Potrivit unui mesaj publicat pe blogul său, Simion a acuzat că întâlnirea trebuia să aibă loc pe 4 februarie, la ora 16:00, însă grupul AUR din Senat a primit informațiile despre întâlnire abia pe 6 februarie, la două zile după data propusă.
„Ultima dintr-o serie de măsuri dictatoriale și abuzive datorate administrației Bolojan este sabotarea întâlnirii cu raportorii Comisiei de la Veneția, care au cerut ca pe data de 4 februarie la ora 16:00 să aibă o discuție cu reprezentanții AUR pe tema ordonanței neconstituționale de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale. Anunțul a fost primit de grupul AUR din Senat la două zile după ce întâlnirea ar fi trebuit să aibă loc, adică joi, 6 februarie”, a scris Simion, în postarea lui de pe blog.
Conform unui document prezentat de liderul AUR, „în luna martie 2024, Comisia de la Veneția a fost sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la cererea unor membri ai Adunării, în vederea emiterii unui aviz consultativ” cu privire la comasarea alegerilor.
În martie 2024, Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că a solicitat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) să sesizeze Comisia de la Veneția cu privire la ordonanța de urgență adoptată de Guvernul României pentru comasarea localelor și a europarlamentarelor.
„Eroarea survine după ce, de două ori la rând, semnăturile legitime ale opoziției pentru suspendarea președintelui Iohannis nu au fost supuse votului în plenul reunit”, mai afirmă Simion.
Conducerea Parlamentului a respins propunerea de suspendare a lui Iohannis
Partidul Oamenilor Tineri (POT) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au redepus în urmă cu o zi cererea şi semnăturile pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, la Camera Deputaţilor şi la Senat, fiind cea de-a treia încercare a opoziţiei de a aduce pe ordinea de zi a plenului Parlamentului solicitarea privind suspendarea președintelui Iohannis.
Iniţial, pe 16 ianuarie, Partidul Oamenilor Tineri a depus la Camera Deputaţilor, cererea semnată 161 de parlamentari POT, AUR şi S.O.S România, iar, pe 3 februarie, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au respins-o, considerând că solicitarea nu a respectat procedura de depunere şi nu fost depusă concomitent la ambele Camere ale Parlamentului, notează Agerpres. POT a redepus solicitarea în aceeaşi zi la ambele Camere.
Miercuri, birourile reunite ale Parlamentului au respins-o, pe motiv că lipsesc două semnături, după ce doi parlamentari de la S.O.S. România şi-au dat demisia. Solicitarea a fost respinsă şi după ce parlamentarii USR au completat semnăturile lipsă.
Partidul Oamenilor Tineri a anunţat că va depune plângere penală, pentru abuz în serviciu, împotriva preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, Ciprian Şerban şi, respectiv, Ilie Bolojan.
Ce spune Comisia de la Veneția despre anularea alegerilor prezidențiale
Într-un raport publicat recent, Comisia de la Veneția a transmis că nu este de competența sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, iar întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, anume „În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.
Totuși, raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții o curte constituțională poate invalida alegerile.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă Comisia de la Veneția.
„Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, se menționează în comunicatului de presă.
De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final, subliniază Comisia de la Veneția. „Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe strict excepționale (principiul ultima ratio)”. Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul”.
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale, menționează raportul. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția este de părere că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situații excepționale circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
