Ciutacu scoate documentul-bombă: ‘Beșu nu a prestat nicio zi de poliție judiciară la DGIPI’. Cariera ‘magistratului Recorder’, verificată la sânge | DOCUMENT
O nouă piesă a fost adăugată luni seară în controversa publică privind parcursul profesional al lui Laurențiu Beșu – magistratul care a apărut în documentarul Recorder – fost judecător și recent validat pentru numirea ca procuror. Jurnalistul Victor Ciutacu a prezentat, la România TV, ceea ce a numit elementul de noutate al cazului: un document oficial care ar arăta că, pe perioada activității în structura „Doi și-un sfert” (DGIPI), Beșu „nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară”.
„Conform unui document oficial, Laurențiu Beșu nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară pe perioada în care a lucrat la structura «Doi și-un sfert»”, a spus Ciutacu. Concluzia formulată în emisiune este una cu impact major: în aceste condiții, magistratul nu ar fi îndeplinit pragul minim de cinci ani cerut de lege pentru accederea în magistratură pe filiera „poliție judiciară”.
„Nicio zi de poliție judiciară la Doi și-un sfert”. Dezvăluirea lui Victor Ciutacu
Până acum, dezbaterea publică s-a purtat în jurul cronologiei avizelor și a lipsei unei certificări unitare a vechimii efective. Intervenția lui Ciutacu mută însă accentul de la ambiguitate la negație explicită: perioada DGIPI nu ar putea fi contabilizată deloc ca vechime de poliție judiciară.
„Legea este foarte clară”, a subliniat Ciutacu. „Cadrele DGPI nu puteau dobândi calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare și nu desfășurau activități specifice în calitate de ofițeri de poliție judiciară.” Afirmația este atribuită unui răspuns oficial invocat în emisiune, care ar exclude, prin chiar natura atribuțiilor, recunoașterea vechimii relevante în intervalul petrecut la „Doi și-un sfert”.
Consecințe posibile, dacă datele se confirmă
Miza nu mai este doar una de interpretare procedurală, ci de eligibilitate. „Dacă această situație se confirmă definitiv, numirea lui Laurențiu Beșu în funcția de judecător a fost făcută fără îndeplinirea condițiilor legale”, a afirmat Ciutacu, arătând că efectele ar putea fi „extrem de grave”. În scenariul descris la România TV, ar putea fi puse sub semnul întrebării inclusiv hotărârile pronunțate de magistrat, cu riscul contestării sau anulării lor.
Pe componenta penală, Ciutacu a enumerat ipoteze discutate în spațiul public în cazul unei eventuale confirmări: „fals în declarații, inducerea în eroare prin mijloace frauduloase, participație improprie sau abuz în serviciu”, subliniind că orice astfel de calificare ar depinde de probe și de stabilirea elementului subiectiv.
Ce spun instituțiile, potrivit informațiilor invocate
În relatarea de luni seară, jurnalistul a arătat că există reacții instituționale și răspunsuri oficiale din partea CSM, Parchetului General și DGPI care converg către aceeași problemă: lipsa activității de poliție judiciară în perioada DGIPI. În plus, a fost invocat un răspuns potrivit căruia Parchetul General „nu mai deține date” privind activitatea lui Beșu după un anumit moment și „nu poate confirma” existența ori menținerea unui aviz de poliție judiciară în acei ani.
Potrivit cadrului legal aplicabil la momentul respectiv, organele Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGPI) nu aveau competența de a desfășura activități de cercetare penală și nu puteau avea, prin natura funcției, calitatea de organe ale poliției judiciare. Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare stabilea expres că atribuțiile de cercetare penală pot fi exercitate exclusiv de polițiști desemnați nominal, din structuri operative ale Poliției Române, pe baza unui aviz al procurorului general, în timp ce structurile informative ale Ministerului de Interne aveau atribuții limitate la siguranță internă, protecție și informații, fără drept de anchetă penală. În consecință, activitatea desfășurată în cadrul DGPI nu putea produce, nici juridic și nici funcțional, vechime relevantă în poliția judiciară, întrucât legea separa strict rolul informativ de cel de cercetare penală.
Contextul mai larg: de la Recorder la procuratură
Cazul Beșu a intrat în prim-plan după apariția sa în documentarul Recorder „Justiție capturată”, urmată de reacții instituționale și de anunțarea verificărilor. Ulterior, Beșu a solicitat și a obținut validarea CSM pentru trecerea din funcția de judecător în cea de procuror. Magistratul a susținut public că procedura de admitere a fost parcursă regulamentar și că documentația depusă a fost verificată de comisiile competente, fără a contesta explicit autenticitatea răspunsurilor oficiale invocate de România TV.
Unde se află acum linia de demarcație
Elementul adus de Victor Ciutacu schimbă centrul de greutate al discuției: nu doar când a existat un aviz, ci dacă a existat vreodată activitate eligibilă de poliție judiciară în perioada-cheie. „Documentele și informațiile publice vorbesc de la sine”, a conchis Ciutacu, indicând că urmează ca verificările instituționale să stabilească dacă aceste date sunt confirmate integral și ce consecințe juridice decurg.
