Avertismentul unui politolog după moțiune: Bolojan poate ieşi învingător din „înfrângere” / Grindeanu, debarcat din PSD?
TVF Oltenia 5 mai 2026 0
Parlamentul se pregăteşte pentru un vot decisiv, marţi, împotriva premierului cu numărul 72 din istoria României, Ilie Bolojan. Profesorului Sergiu Mişcoiu de la Universitatea Babeş Bolyai e de părere că, „soarta politică a pierzătorului va fi diferită” în funcţie de tabăra din care provine, informează NEWS.RO într-o analiză, pe care o redăm mai jos.
Politolog – Bolojan poate ieşi învingător din „înfrângere”
Profesorului Sergiu Mişcoiu de la Universitatea Babeş Bolyai e de părere că, „soarta politică a pierzătorului va fi diferită” în funcţie de tabăra din care provine.
Ilie Bolojan: Între martirul opoziţiei şi sacrificiul intern
Pentru actualul premier, Ilie Bolojan, o eventuală cădere a Guvernului nu echivalează neapărat cu un sfârşit de carieră.
Din contră, profesorul Mişcoiu subliniază că acesta ar putea capitaliza politic statutul de lider care a rezistat în faţa unei „coaliţii monstruoase” şi a unei opoziţii populist-naţionaliste.
„Domnia sa poate să se aureoleze de această situaţie în care a rezistat şi să capitalizeze politic într-o viitoare opoziţie”, explică Mişcoiu.
Totuşi, expertul avertizează asupra unui risc istoric în PNL: unitatea partidului. Există întrebarea legitimă dacă liberalii îl vor susţine în continuare sau dacă, fidel tradiţiei, „îl vor sacrifica pentru un interes naţional – de multe ori fiind vorba de interese mai mărunte de grup”. Momentan, popularitatea inedită a lui Bolojan pare să fie principalul său scut împotriva unei debarcări interne.
PSD: Riscul debarcării lui Sorin Grindeanu
Dacă pentru PNL eşecul înseamnă trecerea în opoziţie, pentru PSD un eşec al moţiunii de cenzură ar putea declanşa un cutremur intern. În centrul vizorului se află Sorin Grindeanu.
Dacă moţiunea eşuează din cauza incapacităţii PSD de a mobiliza voturile din zona partidelor mai mici (precum POT, SOS sau independenţi), scaunul lui Grindeanu va începe să se clatine. Mişcoiu anticipează „discuţii foarte serioase” şi posibile acte de retorsiune din partea vechilor aliaţi de la vârful partidului, menţionându-i pe Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda. „Nu este exclusă chiar provocarea unui congres pentru a-l debarca”, susţine profesorul UBB.
Strategia AUR: Confortul opoziţiei şi „cordonul sanitar”
În acest joc de putere, AUR pare să fie actorul cel mai puţin afectat de rezultatul imediat. Profesorul Mişcoiu observă că partidul condus de George Simion nu are un interes real de a intra la guvernare în acest moment, preferând să-şi conserve şi să-şi crească capitalul politic din postura de critic al sistemului.
„Capitalul său politic crescut e legat de statutul de partid de opoziţie. Nici nu are oameni flămânzi care să dorească puterea imediat”, afirmă Mişcoiu. Mai mult, AUR poate folosi „cordonul sanitar” impus de preşedinte (care a declarat că nu va susţine un guvern cu AUR) ca pe un instrument de victimizare politică, continuând să macine orice formă de organizare guvernamentală va veni la putere.
Context
Moţiunea intitulată „STOP Planului Bolojan”, iniţiată de un bloc masiv de parlamentari format din PSD, AUR şi PACE, vizează demiterea executivului pe fondul nemulţumirilor legate de reformele administrative şi vânzarea unor active ale statului. Soarta lui Ilie Bolojan care părea decisă în ziua depunerii moţiunii care are 254 de semnături, cu peste 20 mai mult decât necesarul, încă se joacă, cu mai puţin de 24 de ore înainte de votul final. Pentru ca moţiunea să treacă şi Guvernul să fie demis, este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, adică de 233 de voturi. Documentul de depunere a moţiunii de cenzură a fost semnat 253 de voturi, culese de iniţiatori de la parlamentari dintr-un spectru politic mai larg decât iniţiatorii. Dar, de la momentul depunerii documentului până în preziua votului, rândurile celor care vor să dea jos guvernul s-au subţiat sub presiunea străzii şi a negocierilor purtate de PNL cu parlamentari care au părăsit partidele parlamentare mai mici.
Ultimele negocieri
Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, dumincă seară, la Antena 3 CNN, că în ambele tabere sunt aşteptate dezertări, asta face ca soarta actualului guvern rămâne incertă.
„În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă. Nu pot să vă zic cu siguranţă pentru că eu, personal, nu am participat la nicio discuţie. Există şi posibilitatea să vedem şi-n alte părţi, adică de ambele părţi, să vedem dezertări”, a spus Ciucu duminică seară.
Pe ce voturi se bazează contestatarii
PSD, PNL şi PACE, cele trei partide care îşi revendică paternitatea moţiunii de cenzură, aveau, conform datelor oficiale de pe site-ul celor două Camere ale Parlamentului,la momentul declanşării procedurilor de demitere a guvernului, un total de 323 de parlamentari (221 PSD, 90 AUR şi 12 PACE), adică le lipsea un vot pentru a trece moţiunea.
De la acel moment, patru dintre cei aflaţi în grupul PSD au anunţat deja că nu pot sau nu vor să semneze documentul. Senatorul Felix Stroe este bolnav şi condiţiile medicale nu i-ar permite să ajungă la Parlament, deşi a semnat cererea de declanşare a procedurilor de demitere a guvernului. Fostul prefect de Buzău, Petre Emanoil Neagu, a anunţat că trece la PNL după ce a susţinut că partidul care l-a trimis în parlament, PSD, a devenit cel mai bun agent electoral al Alinaţiei pentru Unirea Românilor. Al treilea parlamentar PSD care a părăsit partidul este senatoarea Victoria Stoiciu. Ea a refuzat să semneze moţiunea şi şi-a dat demisia din partid după ce a anunţat că nu se va alia niciodată cu extremiştii. Al patrulea ales care a anunţat că nu va vota moţiunea împotriva guvernului Bolojan este Alexandrin Moiseev. Ales pe listele parlamentare ale SOS România, Moiseev a părăsit grupul formaţiunii Dianei Şoşoacă în februarie 2025, iar din august 2025 activa ca neafiliat, în Camera Deputaţilor, pe lângă PSD.
„Nu votez moţiunea împotriva celui mai competent premier de la Revoluţie până acum”, declara Moiseev a doua zi după depunerea moţiunii. Luni, Moiseev a anunţat că va activa pe lângă grupul PNL.
PSD câştigă un vot de la deputata neafiliată Plopeanu Rodica, aleasă în Circumscripţia electorală Buzău pe listele SOS România. Ea a anunţat tot luni că din data de 4 mai 2026 nu va mai activa ca deputat neafiliat şi va activa ca deputat afiliat Grupului PSD.
Nici toate voturile PACE nu merg pentru demiterea guvernului Bolojan. Partidul are grup doar în Senat, fondat pe bazele fostului grup SOS România care conţine 12 membri.
„Grupul PACE – Întâi România acţionează decisiv. La Senat, cei 9 semnatari ai moţiunii din 12 membri vor vota „pentru” fără echivoc”. a declarat senatorul Ninel Peia pentru news.ro.
În total, după noile calcule, contestatarii cerţi ai Guvernului s-ar baza pe 316 voturi.
Peia susţine însă că alţi „6 deputaţi afiliaţi cauzei noastre”, vor vota ferm împotriva lui Ilie Bolojan, iar asta ar asigura cvorumul.
Voturile celor neafiliaţi, dar şi ale aleşilor care încă funcţionează în grupuri ale altor partide mai mici (Uniţi pentru România – înfiinţat de 10 foşti membrii POT şi SOS România) sunt încă incerte pentru o tabără sau alta.
Parlamentarii grupului „Uniţi pentru România” (ex-POT) au anunţat, la finalul săptămânii trecute, că nu vor vota „în orb” moţiunea PSD-AUR. Ei condiţionează căderea Guvernului Bolojan de prezentarea unei alternative clare de guvernare, devenind astfel „jucătorii-cheie” care pot decide soarta votului de pe 5 mai.
Contactat de news.ro, deputatul Dan Mihai Nicolae, membru al nou-formatului grup a declarat că, până luni la prânz, grupul din care face parte nu luase o decizie cu privire la votul pro sau împotriva moţiunii.
Un alt grupuscul de şase parlamentari desprinşi din POT şi care ar forma partidil UNIT au anunţat luni într-o conferinţă de la Parlament că nu vor vota moţiunea, deşi au semnat-o.
„Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moţiune fără soluţii!”, a scris deputatul Csillag Andrei pe Facebook.
Eurodeputata Diana Şoşoacă a venit şi ea în Parlament să urmărească mersul moţiunii de cenzură. Întrebată expres de news.ro dacă parlamentarii partodului SOS România vor vota moţiunea iniţiată de George Simion, Şoşoacă a declarat că „Nu este moţiunea lui Simion. Este moţiunea PSD, susţinută şi semnată de AUR, care a refuzat să semneze şi să susţină moţiunea S.O.S ROMÂNIA, moţiunea opoziţiei”.
Şoşoacă a mai precizat că parlamentarii ei realizază un sondaj de opinie online pentru a decide ce vor face la moţiune, iar rezultatele vor fi anunţate pe paginile partidului.
Marcel Ciolacu „Moţiunea PSD-AUR va trece cu cele mai multe voturi din istoria României”
Fostul premier Marcel Ciolacu, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, e convins însă că moţiunea de cenzură va aduna cele mai multe voturi din istoria României. Executivul care a plecat cu cel mai mare vot de blam a fost guvernul Cîţu demis cu 281 de voturi.
„Ca soarta fiecărui fost prim-ministru, presupun că nu o să se mai vorbească de premierul Marcel Ciolacu, o să se vorbească de Bolojan. Nu e o soartă uşoară, dar e un om puternic şi o să o ducă la fel ca şi mine”, a declarat Ciolacu, la finalul şedinţei CJ Buzău de săptămâna trecută.
Nelinişti în PNL
Nici în cealaltă tabără lucrurile nu sunt tocmai roz.
Mesajele transmise de parlamentarii partidului lui Ilie Bolojan variază de la o susţinere necondiţionată, la „îndemn spre stabilitate”, lucru care ar echivala, în opinia unor politologi, cu renunţarea la fotoliul de premier pentru menţinerea actualei alianţe cu PSD. Unii dintre cei consideraţi rivali ai premierului în partid, cum este şeful PNL Ilfov – Hubert Thuma – au evitat să facă orice comentariu de la declanşarea crizei.
Ajutorul pentru premierul Bolojan vine din Guvern şi din stradă.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut un apel personal scris către toţi parlamentarii, prin care cerea „înţelepciune şi curaj” şi ataşa mesajului „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact aşa cum a fost prezentat în şedinţa de Guvern din 16 aprilie şi publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului”. Listarea unor companii de stat a fost, de altfel, declanşatorul crizei.
Contactată de agenţia news.ro., Oana Gheorghiu a spus că, la mesajul ei, a primit mai multe răspunsuri, atât de susţinere, cât şi de reproş. Cei mai acitivi au fost membrii PSD care, spune Gheorghiu, au trimis acelaşi mesaj copy-paste.
„Scrisoarea dumneavoastră este lipsită de credibilitate şi nu schimbă absolut nimic. Nu mai aveţi ce negocia şi nu mai aveţi pe cine convinge. Marţi, 5 mai, guvernul Bolojan va cădea. Fără echivoc! Toţi parlamentarii social-democraţi vor vota moţiunea de cenzură. Fără excepţii şi fără ezitări. Nu ne convinge propaganda, nu ne intimidează presiunile şi nu ne păcălesc explicaţiile dumneavoastră de ultim moment”, se arată în document.
„Eu nu am miză”, a declarat Gheorghiu la întrebarea ce va face în perspectiva în care guvenrul va cădea. „Ce cred eu e că, indiferent de rezultat, ce urmează este şi mai greu pentru că, probabil, tot ce a reuşit Guvernul Bolojan în astea zece luni să mai recupereze s-a dus în cap acum cu creşterea cursului, cu creşterea dobânzilor”, a mai adăugat Gheorghiu.
Şi societatea civilă s-a mobilizat pentru susţinerea guvernului. Peste 4 mii de oameni au ieşit duminică seara în stradă în încercarea de a-şi sensibiliza aleşii de a nu vota pentru înlocuirea lui Bolojan de la şefia executivului.
Procedura de vot
Conform Constituţiei României şi regulamentelor parlamentare, hotărârea asupra moţiunii de cenzură se adoptă prin vot secret cu bile.
Această metodă este utilizată obligatoriu pentru demiterea Guvernului şi presupune următorii paşi:
În faţa prezidiului sunt amplasate două urne. Una este destinată bilelor albe, iar cealaltă bilelor negre.
Fiecare deputat şi senator primeşte câte două bile: una albă şi una neagră.
Exprimarea opţiunii:
Pentru votul „PENTRU” moţiune (demiterea Guvernului): bila albă se introduce în urna neagră, iar bila neagră în urna albă.
Pentru votul „CONTRA” moţiune (susţinerea Guvernului): bila albă se introduce în urna albă, iar bila neagră în urna neagră.
Anularea votului: Dacă ambele bile sunt introduse în aceeaşi urnă, votul este considerat nul.
Cvorumul de adoptare: Moţiunea este adoptată doar dacă votează „pentru” majoritatea parlamentarilor aleşi (50% + 1 din numărul total al deputaţilor şi senatorilor). În configuraţia actuală, pragul critic este de 233 de voturi.
Această procedură este concepută pentru a asigura confidenţialitatea opţiunii, deşi, în practică, partidele pot solicita parlamentarilor să voteze „la vedere” sau să nu ridice bilele pentru a asigura controlul politic asupra rezultatului final.
