Cum s-a pus Fiscul pe treabă ca să acopere deficitul bugetar. Câte controale a efectuat ANAF în 2025 și ce amenzi a aplicat

Cum s-a pus Fiscul pe treabă pentru a acoperi gaura de la bugetul de stat. Câte controale a efectuat ANAF în 2025 și ce sancțiuni a impus. Suma recuperată la bugetul de stat

Câte persoane și câte firme au fost controlate de către ANAF în anul 2025. Ce sancțiuni a aplicat Fiscul și care au fost sumele identificate ca datorate la bugetul de stat. Cifrele surprinzătoare publicate de către ANAF.

Câte persoane și firme a controlat Fiscul în anul 2025

În România sunt înregistrați 2.531.562 de contribuabili, dintre care 2.018.045 sunt contribuabili activi. Din totalul de puțin peste două milioane de contribuabili activi, 22.448 sunt contribuabili mari și mijlocii (1.423 contribuabili mari şi 21.025 contribuabili mijlocii). Restul de 1.995.597 reprezintă numărul contribuabililor mici.

La finalul lunii decembrie, ca răspuns la o interpelare parlamentară în care Fiscul era acuzat că aplică un dublu standard, controlând cu precădere firmele mici și mijlocii, în defavoarea marilor contribuabili, ANAF-ul a făcut publice datele cu privire la controalele efectuate în primele zece luni din anul 2025. Astfel, ANAF a venit cu datele de până la finalul lunii octombrie, privind atât acțiunile de inspecție fiscală cât și cele de antifraudă (controale operative, inopinate, verificări, etc.).

În ceea ce privește inspecțiile fiscale (ANAF nu detaliază câte au fost inspecții fiscale parțiale și câte generale, adică acțiuni lungi de control, documentate), Fiscul realizase în primele zece luni din an peste 17.700 de acțiuni, în care au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de peste 2,7 miliarde de lei.

Contribuabilii mari și mijlocii au fost vizați de 1.713 astfel de acțiuni. „Obligaţii fiscale suplimentare stabilite în cuantum de 1.223.632.932 lei, reprezentând 44,85% din totalul obligațiilor fiscale suplimentare stabilite în perioada de referință”, se arată în datele prezentate de ANAF.

În schimb, micii contribuabili au fost vizați de 16.042 de inspecții fiscale, obligațiile suplimentare impuse fiind peste 1,5 miliarde. „Obligaţii fiscale suplimentare stabilite în cuantum de 1.504.900.983 lei, reprezentând 55,15% din totalul obligațiilor fiscale suplimentare stabilite în perioada de referinţă”, mai arată cei de la ANAF.

Sumele recuperate efectiv de Fisc

Prin aceste date Fiscul urmărește să arate că se concentrează pe identificarea riscurilor și că verifică mai intens marii contribuabili. Se observă un grad de acoperire al contribuabililor de 7,6% în cazul contribuabililor mari și mijlocii și 0,8% în cazul celor mici.

În ceea ce privește obligațiile suplimentare stabilite, acestea se ridică la suma de 2,73 miliarde lei, ceea ce înseamnă circa 153.000 lei per acțiune de inspecție fiscală (vorbim de sume stabilite și nu încasate în acest punct). Această sumă este semnificativă, însă se știe, pe baza rapoartelor Curții de Conturi, că efectiv din această sumă Fiscul nu recuperează decât 20-30%. Asta ar însemna că, în realitate, sumele recuperate de Fisc în medie de pe urma unei inspecții sunt în jur de 10.000 de euro.

Ce activitate a avut și Antifrauda

ANAF-ul a precizat că, în aceeași perioadă, prin intermediul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au fost verificați peste 25.500 de contribuabili, dintre care, peste 80%, au fost contribuabili mici (inclusiv PFA-uri).

În ceea ce privește marii contribuabili, au fost verificate 492 de firme care se încadrează în această categorie, reprezentând 1,92% din totalul controalelor. În ceea ce privește persoanele fizice, au fost verificate peste 2.650 de persoane, reprezentând peste 10% din totalul acțiunilor de verificare.

Valoarea totală a „implicațiilor fiscale estimate în procesele verbale”, practic sumele de bani pe care inspectorii fiscali le-au găsit în neregulă, este de puțin peste două miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume vine de pe urma controalelor la contribuabilii mici, peste 1,69 miliarde. Obligațiile fiscale datorate la buget de către marile firme identificate în urma controalelor sunt de doar 64 milioane lei. Suma este mai mică decât cea identificată la persoanele fizice, acolo unde obligațiile totale identificate au fost de peste 79,5 milioane.

Sancțiunile aplicate în urma acțiunilor DGAF au fost de 227 milioane lei, din care marea majoritate a acestora au fost aplicate micilor contribuabili – aproape 184 de milioane. Sancțiunile primite de marii contribuabili au fost de aproape 22 de milioane lei, adică mai puțin de 10% din totalul amenzilor aplicate.

Ce nu spun cifrele ANAF: activitate versus eficiență

În urmă cu doi ani expertul fiscal Gabriel Biriș, într-un punct de vedere oferit FANATIK, critica activitatea Fiscului, arătând că toate controalele și acțiunile făcute de ANAF în anii anteriori au adus mai puțini bani la buget decât salariile inspectorilor fiscali. Practic, Biriș acuza Fiscul că face mult zgomot pentru puțin, și că instituția se laudă mai mult cu activitatea efectuată decât cu eficiența propriu-zisă a instituției.

În cazul Antifraudei, media unei acțiuni/ control la un mic contribuabil este de circa 82.000 lei, iar în cazul marilor contribuabili, aceasta este de circa 130.000 lei – cu presupunerea că sumele estimate în procesele verbale rămân așa. Practic avem mii de controale la contribuabilii mici, ceea ce implică sume mici și costuri mari, deci un impact bugetar marginal. Practic, Antifrauda a avut 80% dintre controale la micii contribuabili, asta deși marii contribuabili generează peste 60% din veniturile din TVA.

Ministrul finanțelor anunța la jumătatea lunii octombrie că încasările Fiscului crescuseră cu 11% în ultimele trei luni (iulie – septembrie) față de aceeași perioadă a anului trecut. „În ultimele trei luni, am declanşat o schimbare de atitudine la nivelul ANAF – o instituţie-cheie pentru buna funcţionare a statului, dar care, ani la rând, a fost percepută ca fiind greoaie şi ineficientă. Rezultatele acestei noi dinamici se văd deja în cifre: în perioada iulie-septembrie 2025, ANAF a colectat 130 de miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este, desigur, doar un început”, spunea Alexandru Nazare.

Dacă ne uităm pe datele din execuția bugetară, doar la partea de venituri din TVA, se observă că în primele șase luni din an, ANAF colectase cu doar două miliarde de lei mai mult ca în 2024, adică o creștere de 3,8%. Procentul este sub rata inflației din primele șase luni (5,7% în iunie), adică Fiscul nu a reușit să lucreze mai eficient, ci doar a încasat mai mulți bani pentru că prețurile au crescut.

La final de iunie și început de iulie am avut venirea Guvernului Bolojan și numirea unui nou șef la ANAF. Datele de la finalul lunii noiembrie privind încasările din TVA arată o creștere cu 12 miliarde a încasărilor, în termeni nominali, și o creștere cu 11,1% în procente. Din nou vorbim de un procent apropiat de cel al inflației (9,8% în noiembrie), la care se adaugă creșterile de TVA (de la 19 la 21%, plus alta majorări la produse care aveau cote speciale de 5 sau 9%). Astfel, ce se poate observa este că după aceste ultime cinci luni rata de colectare a TVA-ului a depășit cel puțin rata inflației.

Sursa: Cum s-a pus Fiscul pe treabă ca să acopere deficitul bugetar. Câte controale a efectuat ANAF în 2025 și ce amenzi a aplicat – Fanatik.ro